1. [DEX '09] PIROSFERĂ s. f. Zonă din interiorul Pământului, de sub litosferă, presupusă a fi în stare topită și care reprezintă sursa proceselor magmatice; sima. – Din fr. pyrosphère.
2. [MDA2] pirosferă sf [At: CANTUNIARI, L. M. 164 / Pl: ~re / E: fr pyrosphère] Zonă din interiorul scoarței pământului situată între barisferă și litosferă, care se presupune că ar fi în stare fluidă și este considerată sediul erupțiilor vulcanice Si: sima.
3. [DEX '98] PIROSFERĂ s. f. Zonă din interiorul Pământului, de sub litosferă, presupusă a fi în stare fluidă și considerată sediul activității eruptive a vulcanilor; sima. – Din fr. pyrosphère.
4. [DLRLC] PIROSFERĂ s. f. Înveliș fluid cu o temperatură foarte înaltă, situat în interiorul pămîntului și presupus altădată a fi locul de pornire a erupțiilor.
5. [DN] PIROSFERĂ s.f. Înveliș fluid situat în interiorul Pămîntului și avînd o temperatură foarte ridicată. [< fr. pyrosphère, cf. gr. pyr – foc, sphaira – sferă].
6. [MDN '00] PIROSFERĂ s. f. zonă fluidă din interiorul Pământului, cu o temperatură foarte ridicată, sediu al erupțiilor vulcanice. (< fr. pyrosphère)
7. [DOOM 3] pirosferă (desp. -ros-fe-/-ro-sfe-) s. f., g.-d. art. pirosferei
8. [DOOM 2] !pirosferă (-ros-fe-/-ro-sfe-) s. f., g.-d. art. pirosferei
9. [DETS] PIRO- „foc, incandescență, de culoare roșie”. ◊ gr. pyr, pyros „foc” > fr. pyro-, germ. id., engl. id., it. piro- > rom. piro-. □ ~clastic (v. -clastic), adj., (despre roci) format prin depozitarea materialului expulzat în timpul exploziilor vulcanice; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., 1. adj., Care prezintă atracție pentru foc. 2. s. m., și f., Persoană care suferă de pirofilie. 3. adj., Care nu se alterează în contact cu focul. 4. adj., (Despre plante) Care preferă terenurile arse; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) cu înveliș lignificat, care pot supraviețui la foc; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., 1. adj., s. m. și f., (Persoană) care suferă de pirofobie. 2. adj., (Despre plante) Care evită terenurile arse sau pîrjolite; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de foc; ~gen (v. -gen1), adj., 1. Care este produs de foc. 2. Capabil să declanșeze o stare de febră; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre combustibili solizi) la care descompunerea se face prin încălzire în absența aerului; ~geneză (v. -geneză), s. f., fenomen de producere a căldurii; ~lagnie (v. -lagnie), s. f., excitație sexuală asociată cu incendii, provocate sau contemplate; ~latrie (v. -latrie), s. f., venerare a focului de către unele populații primitive; ~latru (v. -latru), s. m., adorator al focului; ~liză (v. -liză), s. f., proces de descompunere chimică cu ajutorul temperaturilor ridicate; ~manie (v. -manie), s. f., tendință patologică de a provoca incendii; ~metalurgie (v. metal/o-, v. -urgie), s. f., procedeu de obținere a metalelor prin topirea minereurilor în cuptoare metalurgice, prin arderea combustibililor; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Disciplină care studiază măsurarea temperaturilor înalte. 2. Ansamblu de procedee utilizate pentru măsurarea temperaturilor înalte ale corpurilor; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat în metalurgie pentru măsurarea temperaturilor înalte; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se poate observa dacă o temperatură a atins un anumit grad; ~sferă (v. -sferă), s. f., strat fluid din interiorul pămîntului, avînd o temperatură foarte ridicată; ~stat (v. -stat), s. n., aparat de supraveghere și de menținere constantă a temperaturii într-o cameră de ardere a unui cuptor industrial; ~xen (v. -xen), s. m., silicat natural de fier, magneziu, calciu etc., prezent în unele roci eruptive.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL