1. [DEX '09] PIPETĂ, pipete, s. f. Tub mic de sticlă (gradat), prevăzut cu o pompă de cauciuc, folosit pentru a picura, a lua, a măsura etc. o cantitate mică de lichid; picătoare. ♦ Tub prin care se toarnă un lichid dintr-un vas în altul. – Din fr. pipette.
2. [MDA2] pipetă sf [At: MARIN, F. 105/11 / Pl: ~te / E: fr pipette] 1 Tub mic de sticlă, simplu sau cu bulă de siguranță, subțiat la una dintre extremități, iar la cealaltă având o pară de cauciuc, folosit pentru a lua, pentru a măsura sau a turna o cantitate mică de lichid Si: (fam) picătoare, (rar) picuar. 2 (Rar) Tub cu care se trage un lichid dintr-un vas în altul.
3. [DEX '98] PIPETĂ, pipete, s. f. Tub mic de sticlă (gradat), prevăzut cu o pară de cauciuc, folosit pentru a picura, a lua, a măsura etc. o cantitate mică de lichid; picătoare. ♦ Tub prin care se toarnă un lichid dintr-un vas în altul. – Din fr. pipette.
4. [DLRLC] PIPETĂ, pipete, s. f. Tub mic de sticlă, subțiat la un capăt și prevăzut la celălalt cu o pompă mică de cauciuc, folosit pentru a trage și a picura o cantitate mică de lichid; picător. ♦ Tub de sticlă subțiat la im capăt, folosit pentru a lua o anumită cantitate de lichid.
5. [DN] PIPETĂ s.f. Tub de sticlă umflat la mijloc și subțiat la un capăt, care se folosește pentru a lua o cantitate mică dintr-un lichid. [< fr. pipette].
6. [MDN '00] PIPETĂ s. f. tub de sticlă subțiat la un capăt și cu o pompă de cauciuc la celălalt, pentru a lua și a picura o cantitate mică dintr-un lichid. (< fr. pipette)
7. [Scriban] *pipétă f., pl. e (fr. pipette, dim. d. pipe, pipă). Țevușoară de picurat un medicament, picurătoare.
8. [DOOM 3] pipetă s. f., g.-d. art. pipetei; pl. pipete
9. [DOOM 2] pipetă s. f., g.-d. art. pipetei; pl. pipete
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL