1. [MDA2] pingălit, ~ă a [At: DRLU / V: pângăluit, ~luit / Pl: ~iți, ~e / E: pingăli] (Trs; Mar) Pictat.
2. [MDA2] pângăluit, ~ă a vz pingălit[1]
3. [MDA2] pingăli [At: DRLU / V: (css) ~lui / Pzi: ~esc / E: mg pingál] 1 vt (Trs; fșa; c. i. imaginile, modelele folosite) A picta. 2 vt (Trs; c. i. opera de artă executată) A picta. 3 vr (Reg) A se găti. 4 vt (Trs; fșa) A mâzgăli. 5 vr (Reg) A se fotografia.
4. [MDA2] pingălui v vz pingăli
5. [DLRLC] PINGĂLI, pingălesc, vb. IV. Tranz. (Transilv.) A zugrăvi, a picta, a desena. Pe icoană era pingălit (zugrăvit) un chip de muiere. RETEGANUL, P. II 5.
6. [DLRM] PINGĂLI, pingălesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A zugrăvi, a picta, a desena. – Magh. pingálni.
7. [DER] pingăli (pingălesc, pingălit), vb. – (Trans.) A picta, a zugrăvi, a mîzgăli. Mag. pingálni (Candrea).
8. [DRAM 2021] pingălít, -ă, pingăliți, -te, (pingăluit), adj. (reg.) Pictat, vopsit: „De harnic și de-nflorit / Gândești că-i pingăluit” (Bârlea, 1924, I: 209). – Din pingăli.
9. [DRAM 2015] pingălit, -ă, pingăliți, -te, (pingăluit), adj. – (reg.) Pictat, vopsit: „De harnic și de-nflorit / Gândești că-i pingăluit” (Bârlea, 1924, I: 209). – Din pingăli.
10. [DAR] pingăli, pingălesc, vb. IV (reg.) 1. a picta, a zugrăvi. 2. a crea o operă de artă cu mijloacele picturii. 3. (refl.) a se găti, a se dichisi. 4. a mâzgăli. 5. (refl.) a se fotografia.
11. [DRAM 2021] pingălí, pingălesc, (pingălui), v.t.r. (reg.) 1. A (se) vopsi. 2. A (se) mâzgăli. 3. A se găti, a se dichisi: „Pleacă-te și-o rujă-ț' ie, / Cu ie te pingăluie” (Bilțiu, 2006: 162). 4. A (se) fotografia (în Maram. din dreapta Tisei). ■ În perioada interbelică, fotografiile erau alb-negru și erau retușate (pingălite) manual, în laborator, de către fotograf, cu creioane colorate și vopsele. – Din magh. pingál(ni) (Candrea, după DER; MDA).
12. [DRAM 2015] pingăli, (pingălui), pingălesc, vb. tranz., refl. – (reg.) 1. A (se) vopsi. 2. A (se) mâzgăli. 3. A se găti, a se dichisi: „Pleacă-te și-o rujă-ț’ ie, / Cu ie te pingăluie” (Bilțiu, 2006: 162). – Din magh. pingál(ni) (Candrea, cf. DER; DLRM, MDA).
13. [DRAM] pingăli, pingălesc, vb. tranz. – 1. A picta. 2. A mâzgăli. – Din magh. pingál (MDA), germ. (be)pinseln.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL