Definiție și ce înseamnă pigulit

1. [MDA2] pigulit2, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / V: ~gălit / Pl: ~iți, ~e / E: piguli] (Reg) 1 (D. realizări ale oamenilor) Migălit2. 2 (D. oameni) Migălos.

2. [MDA2] pigulit1 sn [At: UDRESCU, GL. / V: (reg) ~găl~ / Pl: ~uri / E: piguli] (Reg) 1-2 Pigulire (1-2). 3 Migălire. 4 Plivire. 5 Ciugulire.

3. [DEX '09] PIGULI, pigulesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. (Despre păsări) A ciuguli. 2. A lua câte puțin (dintr-un aliment). ♦ A lucra cu migală la ceva; a migăli. ♦ Fig. A fura sau a înșela cu încetul, pe nesimțite. – Et. nec.

4. [MDA2] pigăli vt vz piguli[1]

5. [MDA2] pigălit2, ~ă a vz pigulit2

6. [MDA2] pigălit1, ~ă sn vz pigulit1

7. [MDA2] pigoli v vz piguli

8. [MDA2] piguli vt [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~găl~, ~gol~ (Pzi: 6 și pigoale) ping~ / Pzi: ~lesc, (reg) pigul / E: ns cf ciuguli] 1 (Îrg; c. i. materii) A lua din când în când câte puțin din ceva. 2 (C. i. obiecte mărunte) A strânge cu migală. 3 (Mun) A migăli. 4 (Olt; Mun) A curăța de buruieni Si: a plivi. 5 (Reg; fam) A înșela câte puțin, pe nesimțite. 6 (Pop; d. păsări) A ciuguli. 7 (Reg) A ciupi de piele Si: a pișca.

9. [MDA2] pinguli v vz piguli

10. [DLRLC] PIGULI, pigulesc, vb. IV. Tranz. 1. (Folosit și absolut; despre păsări) A ciuguli. 2. Fig. A jefui pe cineva pe încetul, luîndu-i tot avutul cîte puțin, pe nesimțite. Blăstămatul o pigulise [pe femeie] de și cămașa i-ar fi luat-o. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, la TDRG.

11. [Șăineanu, ed. VI] pigulì v. 1. a ciuguli, vorbind de păsări; 2. fig. a migăi. [Tras din pic (cf. ciuguli, din cioc)].

12. [Scriban] pigulésc v. tr. (imit. înrudit cu pic și cĭugulesc). Vest. Cĭugulesc. Cĭupesc (curăț de parale): l-a pigulit la stos.

13. [DOOM 3] piguli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pigulesc, 3 sg. pigulește, imperf. 1 piguleam; conj. prez. 1 sg. să pigulesc, 3 să pigulească

14. [DOOM 2] piguli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pigulesc, imperf. 3 sg. pigulea; conj. prez. 3 să pigulească

15. [DAR] pigulit, pigulită, adj. (reg.) 1. ciugulit. 2. luat câte puțin. 3. lucrat cu migală; adunat cu migală. 4. plivit, curățat de buruieni. 5. furat, înșelat pe nesimțite.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] pigui vt [At: GL. OLT. / Pzi: pigui / E: ns cf piclui] […]
1. [DEX '09] PIGULEALĂ, piguleli, s. f. (Pop.) Faptul de a piguli; p. ext. lucru […]
1. [DEX '09] PIGULI, pigulesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. (Despre păsări) A ciuguli. 2. […]
1. [MDA2] pigulire sf [At: DLR / Pl: ~ri / E: piguli] 1 Luare câte […]
1. [MDA2] pigulitor, ~oare a [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~oare / E: piguli […]
1. [MDA2] pigulitură sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~găl~ / Pl: ~ri / […]
1. [MDA2] pigulitură sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~găl~ / Pl: ~ri / […]
[Argou] pigănitor, -oare, pigănitori, -oare s. m., s. f. (intl.) denunțător. Sursă: DEX online sub […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro