[DTM] piffero, demunirea it. a unor instrumente de suflat de mărime medie și mică, cu ancie* dublă, aparținând familiei Schalmei (1). Aveau întindere de ca. o octavă*. Erau semnalate în sec. 14, ca instr. păstorești, dar erau utilizate alături de cimpoi* și la festivitățile Crăciunului. Împreună cu trompeții, pifferarii au fost angajați în serviciul curților princiare și al municipalităților. Sin.: Oboi* din Abruzzi. V. bifara.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL