1. [DEX '09] PIEZOMETRU, piezometre, s. n. (Fiz.) Aparat cu care se măsoară gradul de comprimare a lichidelor sau se determină presiunea statică a fluidelor. [Pr.: pie-] – Din fr. piézomètre.
2. [MDA2] piezometru sn [At: MARIN, F. 370/22 / P: pie~ / Pl: ~re / E: fr piezomètre] (Fiz) Instrument cu care se măsoară gradul de compresibilitate a lichidelor sau se determină presiunea statică a fluidelor.
3. [DEX '98] PIEZOMETRU, piezometre, s. n. (Fiz.) Aparat cu care se măsoară gradul de comprimare a lichidelor sau se determină presiunea statică a fluidelor. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piézomètre.
4. [DLRLC] PIEZOMETRU, piezometre, s. n. (Fiz.) Aparat cu care se măsoară gradul în care poate fi comprimat un lichid. – Pronunțat: pie-.
5. [DN] PIEZOMETRU s.n. 1. Instrument de măsură a compresibilității lichidelor. 2. Tub manometric servind pentru determinarea presiunii statice a fluidului dintr-o conductă. [< fr. piézomètre].
6. [MDN '00] PIEZOMETRU s. n. 1. instrument folosit în piezometrie. 2. tub manometric pentru determinarea presiunii statice a fluidului dintr-o conductă. (< fr. piézomètre)
7. [DOOM 3] piezometru (desp. pie-, -me-tru) s. n., art. piezometrul; pl. piezometre
8. [DOOM 2] piezometru (pie-, -me-tru) s. n., art. piezometrul; pl. piezometre
9. [DETS] PIEZO- „presiune, comprimare”. ◊ gr. piezo, ein „a strînge, a presa” > fr. piézo-, engl. id., germ. id. > rom. piezo-. □ ~bază (v. -bază), s. f., valoare psihometrică a unei stimulări liminale a presiunii mecanice, corespunzînd pragului de bază al excitării electrice; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru măsurarea presiunilor sau a forțelor vibratoare prin metoda piezoelectrică; ~grafie (v. -grafie), s. f., înregistrare grafică realizată cu ajutorul piezografului; ~gramă (v. -gramă), s. f., curbă obținută la piezograf; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Măsurare a presiunilor ridicate. 2. Disciplină care studiază compresibilitatea lichidelor; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument pentru măsurarea compresibilității fluidelor. 2. Tub manometric servind pentru determinarea presiunii statice a fluidelor dintr-o conductă; ~terapie (v. -terapie), s. f., aplicare terapeutică a presiunilor intratoracice în tratamentul afecțiunilor pulmonare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL