1. [MDA2] pieloteie sf [At: UDRESCU, GL. / P: pi-e-lo-te-ie / Pl: ~ei / E: piele + -oteie] (Reg) 1-2 Piele (de ovine). 3-5 Pieliță (17, 27, 29). 6 Carne de calitate inferioară, cu vine, tendoane etc. 7 Excrescență. 8 Chist. 9 Tumoare.
2. [DAR] pieloteie, pielotei, s.f. (reg.) 1. piele (mai ales de ovine). 2. țesut animal cu aspect de foiță, lamă sau pânză fină; membrană, pielcuță, pielușină, pieliță. 3. carne de calitate inferioară (cu pielițe, vine, tendoane). 4. excrescență, chist; tumoare. 5. țesut vegetal subțire; membrană, epicarp. 6. pănușă subțire crescută pe știuleții de porumbi, printre șirurile de boabe. 7. pojghiță fină ce se formează pe suprafața unor alimente lichide (lapte, supă etc.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL