1. [DEX '09] PĂTRUNJEL, pătrunjei, s. m. Plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cultivată pentru rădăcina pivotantă, albă și pentru frunzele ei aromate, întrebuințate în alimentație și în medicina populară (Petroselinum hortense); p. restr. frunzele sau rădăcina acestei plante. ◊ Compuse: pătrunjel-de-câmp = numele a două specii de plante erbacee, cu frunzele la baza tulpinii și cu florile albe sau trandafirii, a căror rădăcină este întrebuințată în medicină (Pimpinella saxifraga și major); pătrunjelul-câinelui = plantă erbacee mică, otrăvitoare, cu frunze ca ale mărarului și cu flori albe (Aethusa cynapium). – Din lat. petroselinum.
2. [MDA2] pătrunjel sm [At: GCR I, 356/14 / V: (îrg) ~răn~, ~rejel, ~rin~, ~ei, ~nzel, petrăn~, petrin~, (înv) patrânzăl, pat~, păntrânjăl, păntrijăl, ~răjel, ~răngai, ~rănjei, ~rănjeni, ~rânjei, ~rânjel, ~ujei, ~ujel, ~ngel, pântrijăl, pentrijel, pentrunjel, petrânjel, petren~, petrijăl, petringel, petrinjei, petrinjiu, petrungel, pet~, pintrajel, pintrejel, pintrinjel, pitren~, pitrin~, prunjăl / Pl: ~ei și (reg) ~eli, (rar, sn) ~jăluri / E: lat petroselinum cf mg petrezselyem, ceh petr(u)žel] 1 (Reg; șîs petrinjei de casă) Plantă erbacee bienală din familia umbeliferelor, cu tulpină înaltă și foarte ramificată, cu frunze adânc dințate și lucioase, cu flori mici, de culoare verde-gălbuie, care este cultivată pentru rădăcina ei pivotantă, conică sau tronconică și pentru frunzele ei aromate, folosite în alimentație și în medicina populară Si: (reg) găgăuț, pătlăgele, pătrunjică, petersil (Petroselinum hortense). 2-3 (Prc) (Frunze sau) rădăcină a acestei plante. 4 (Fam; îe) Vinde ~ Se spune despre fetele care, nefiind invitate la dans, sunt nevoite să stea și să privească. 5 (Bot; reg; îc) ~ul-broaștelor Mărăraș (Oenanthe phellandrium). 6-7 (Îc) ~-de-câmp Două plante erbacee din familia umbeliferelor, cu frunzele situate la baza tulpinii, cu flori albe sau trandafirii, ale căror rădăcini sunt folosite în medicină Si: (reg) buruiana-sărăciei, pătrunjel-sălbatic (10-11), petrinjelaș, pimpinelă, rădăcina-sărăciei (Pimpinella saxifaga și major). 8 Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpina striată, cu flori galbene dispuse în umbrele compuse, folosită în medicina populară Si: (reg) chimionul-porcului, cucută-mică, pătrunjel-sălbatic (12), pătrunjelul-câinelui (14), scaunul-ălor-bune, somnoroasă (Peucedanum oreoselinum). 9 (Bot; reg; îc) ~-sălbatic Rușinătoare (Caucalis lappula). 10-11 (Bot; reg; îac) Pătrunjel de câmp (6-7) (Pimpinella saxifaga și major). 12 (Bot; reg; îac) Pătrunjel-de-câmp (8) (Peucedanum oreoselinum). 13 (Îc) ~ul-câinelui sau ~ câinesc Plantă erbacee otrăvitoare din familia umbeliferelor, cu frunza ca de mărar și cu flori albastre Si: (reg) buciniș, cucută-mică pătrunjică (2) (Aethusa cynapium). 14 (Bot; reg; îac) Pătrunjel-de-câmp (8) (Peucedanum oreoselinum). 15 (Bot; reg; îc) ~-de-munte Îngerea (Selinum carvifolia). 16 (Mol; art; îf pătrungelul) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 17 (Mol; art; îf pătrungelul) Melodie după care se execută pătrungelul (16).
3. [DLRLC] PĂTRUNJEL, pătrunjei, s. m. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpină înaltă, cu frunze adînc dințate și lucioase și cu foliole liniare de culoare verde-gălbuie; este cultivată pentru rădăcina și frunzele ei aromate (Petroselinum sativum). Prin verdețuri poporul romîn înțelege toate zarzavaturile, dar mai ales morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichea și sfecla. PAMFILE, A. R. 197. ◊ Compuse: pătrunjel-de-cîmp = plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu frunze la baza tulpinii, cu flori albe sau trandafirii; crește prin pajiști însorite (Pimpinella saxifraga); pătrunjelul-cîinelui = plantă erbacee veninoasă, din familia umbeliferelor, cu frunze ca de mărar și cu flori albe; crește prin locuri necultivate (Aethusa Cynapium); cucută mică. – Variante: (regional) pătrînjel (PAMFILE, A. R. 197, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 332), petrînjel (PAMFILE, A. R. 197), pitrinjel (ȘEZ. XV 102), petrinjel (PAMFILE, A. R. 197, ȘEZ. III 159), petrunjel (I. IONESCU, M. 357), pintrejel (SBIERA, P. 14), pitrenjăl (ȘEZ. II 81) s. m.
4. [Șăineanu, ed. VI] pătrunjel m. plantă leguminoasă întrebuințată în bucătărie ca condiment (Petroselinum sativum). [Ceh. PETRUJEL].
5. [Scriban] pătrunjél (Munt. Mold. sud) și petrînjél (Mold.) m., pl. eĭ (ceh. petružel, ung. petrezselyem, it. petrosello, petrosillo, vfr. pedresil, nfr. persil, lat. petroselinum, care vine d. vgr. petrosélinon, d. pétros, pétra, peatră, și sélinon, țelină. V. țelină). O plantă umbeliferă foarte aromatică, originară din regiunea mediteraniană, cu rădăcina ca a morcovuluĭ, dar albă (petroselinum, sativum, ápium sativum saŭ carum petroselinum). Frunzele și rădăcina eĭ se întrebuințează ca condiment în bucătărie. – Și pătrînjel (Trans.), pitrinjel (Mold. nord) și petrinjel (Maram.).
6. [MDA2] patrânzăl sm vz pătrunjel
7. [MDA2] patrunjel sm vz pătrunjel
8. [MDA2] păntrâjăl[1] sm vz pătrunjel
9. [MDA2] păntrijăl sm vz pătrunjel
10. [MDA2] pătrăjel sm vz pătrunjel
11. [MDA2] pătrăngai sm vz pătrunjel
12. [MDA2] pătrănjei sm vz pătrunjel
13. [MDA2] pătrănjel sm vz pătrunjel
14. [MDA2] pătrănjeni smp vz pătrunjel
15. [MDA2] pătrânjei[1] sm vz pătrunjel
16. [MDA2] pătrânjel sm vz pătrunjel
17. [MDA2] pătrejel sm vz pătrunjel
18. [MDA2] pătrinjel sm vz pătrunjel
19. [MDA2] pătrujel[1] sm vz pătrunjel
20. [MDA2] pătrungel sm vz pătrunjel
21. [MDA2] pătrunjei sm vz pătrunjel
22. [MDA2] pătrunzel sm vz pătrunjel
23. [MDA2] pântrijăl sm vz pătrunjel
24. [MDA2] pentrijel sm vz pătrunjel
25. [MDA2] pentrujel[1] sm vz pătrunjel
26. [MDA2] petrănjel sm vz pătrunjel
27. [MDA2] petrânjel sm vz pătrunjel
28. [MDA2] petrenjel snm vz pătrunjel
29. [MDA2] petringel sm vz pătrunjel
30. [MDA2] petrinjei sm vz pătrunjel
31. [MDA2] petrinjiu sm vz pătrunjel
32. [MDA2] petrungel sm vz pătrunjel
33. [MDA2] petrunjel sm vz pătrunjel
34. [MDA2] pintrajel sm vz pătrunjel
35. [MDA2] pintrejel sm vz pătrunjel
36. [MDA2] pintrijel[1] sm vz pătrunjel
37. [MDA2] pitrenjel sm vz pătrunjel
38. [MDA2] pitrinjel sm vz pătrunjel
39. [MDA2] prunjăl sm vz pătrunjel
40. [DLRLC] PĂTRÎNJEL s. m. v. pătrunjel.
41. [DLRLC] PETRINJEL s. m. v. pătrunjel.
42. [DLRLC] PETRÎNJEL s. m. v. pătrunjel.
43. [DLRLC] PETRUNJEL s. m. v. pătrunjel.
44. [DLRLC] PINTREJEL s. m. v. pătrunjel.
45. [DLRLC] PITRENJĂL s. m. v. pătrunjel.
46. [DLRLC] PITRINJEL s. m. v. pătrunjel.
47. [Scriban] pătrînjél, V. pătrunjel.
48. [Scriban] petrinjél și petrînjel, V. pătrunjel.
49. [Scriban] pitrinjel, V. pătrunjel.
50. [DOOM 3] pătrunjel (desp. pă-trun-) s. m., pl. pătrunjei, art. pătrunjeii
51. [DOOM 2] pătrunjel (pă-trun-) s. m., pl. pătrunjei, art. pătrunjeii
52. [MDO] pătrunjel
53. [IVO-III] pătrunjel, -jei.
54. [DER] pătrunjel (pătrunjei), s. m. – Legumă rădăcinoasă (Apium petroselinum). Gr. πετροσέλινον, lat. petroselinum, prin intermediul sl. (ceh. petrzel sau din mag. petrezselyem (Cihac, II, 253; REW 6448; Tiktin). Der. din gr., încrucișat cu a pătrunde (Philippide, Principii, 107) nu e posibilă. Cf. și alb. pjetroseli, it. petrosello, prezzémolo, v. fr. petrosil (Rabelais, II, 6), fr. persil, sp. perejil.
55. [DE] PĂTRUNJÉL (lat. petroselinum) s. m. Plantă legumicolă bienală din familia apiaceelor, cu rădăcină pivotantă, îngroșată, lungă de 12-30 cm și frunze penat-sectate ( Petroselinum hortense). Rădăcina conține apă, protide, hidrați de carbon, uleiuri volatile, calciu, fier, vitaminele A, B2 etc., iar frunzele, uleiuri volatile, vitaminele A,B 1, C, acid folic, săruri minerale etc. Cultivat încă din Antichitate de greci și romani, provine din p. sălbatic din regiunea mediteraneană. Este răspândit pe aproape toate continentele, fiind folosit în alimentație și industria farmaceutică. Rezistent la temperaturi scăzute, crește în România aproape în toate regiunile. Este considerat un aliment-medicament. Frunzele sunt folosite în alimentație la aromatizarea mâncărurilor, iar rădăcinile, alături de morcov, la prepararea mâncărurilor, salatelor. Întreaga plantă are întrebuințări în medicina umană și veterinară, tradițională și cultă, având proprietăți de stimulent și tonic al sistemului nervos, antirahitice, antiastmatice, anticanceroase, antifebrile, expectorante, vermifuge, vitaminizante etc. Are numeroase utilizări în industrie ca materie primă pentru aromatizarea conservelor, în farmacie și cosmetică. ◊ Pătrunjelul-câinelui = plantă erbacee, toxică din familia apiaceelor, asemănătoare cu pătrunjelul, înalt de 150-200 cm, cu frunze penate, lucitoare și flori albe (Aethusa cynapium). ◊ Pătrunjel-de-câmp = plantă erbacee perenă, înaltă de 15-60 cm, ramificată mai mult la partea superioară, cu rădăcină pivotantă, ramificată, urât mirositoare (Pimpinella saxifraga). Răspândită în Europa, crește în fânețele umede, pășuni, tufărișuri, de la câmpie până în regiunea subalpină. Are întrebuințări în medicină ca diuretic, antibronșitic, în afecțiuni renale, ca expectorant, bactericid, antiinflamator etc. Uleiul volatil conținut de rădăcină este folosit la prepararea unor băuturi alcoolice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL