1. [DEX '09] PERTURBAȚIE, perturbații, s. f. 1. Tulburare produsă în viața unui individ sau a unei colectivități. 2. Modificare, neregularitate, deranjament în funcționarea unui sistem, a unei mașini, în evoluția unui fenomen etc.; perturbare. ◊ Perturbații atmosferice = ansamblu de fenomene electromagnetice din atmosferă care precedă stricarea vremii. [Var.: (înv.) perturbațiune s. f.] – Din fr. perturbation, lat. perturbatio, -onis.
2. [MDA2] perturbație sf [At: BARASCH, M. III, 60/10 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr perturbation, lat perturbatio] 1-3 Perturbare (1-3). 4 Tulburare în viața unui individ sau a unei colectivități. 5 (Îs) ~ii atmosferice Ansamblu de fenomene atmosferice care se produc în același timp și care determină schimbarea în rău a timpului. 6 (Med) Modificări patologice ale unui organ sau ale unei funcțiuni.
3. [DLRLC] PERTURBAȚIE, perturbații, s. f. Faptul de a perturba; perturbare. (Atestat în forma perturbațiune) Se constată în toate că sufere de o perturbațiune nervoasă. SLAVICI, O. I 386. Protestă sus și tare în contra intențiunilor ce i se atribuia, că ar voi să aducă turburări și perturbațiuni. GHICA, S. 124. ◊ Perturbații atmosferice = ansamblu de fenomene fizice din atmosferă în urma cărora se strică vremea. – Variantă: perturbațiune s. f.
4. [DN] PERTURBAȚIE s.f. Perturbare. ♦ Perturbații atmosferice = totalitatea fenomenelor atmosferice care produc schimbarea în rău a timpului. [Gen. -iei, var. perturbațiune s.f. / cf. fr. perturbation, lat. perturbatio].
5. [MDN '00] PERTURBAȚIE s. f. perturbare. ♦ ĩi atmosferice = totalitatea fenomenelor atmosferice care produc schimbarea în rău a vremii. (< fr. perturbation, lat. perturbatio)
6. [DEX '09] PERTURBAȚIUNE s. f. v. perturbație.
7. [MDA2] perturbațiune sf vz perturbație
8. [DN] PERTURBAȚIUNE s.f. v. perturbație.
9. [Șăineanu, ed. VI] perturbați(un)e f. 1. turburare mare, emoțiune profundă; 2. neregularitate în mișcarea unei planete.
10. [Scriban] *perturbațiúne f. (lat. perturbátio, -ónis). Dezordine, turburare, deranjament: perturbațiunĭ ale inimiĭ, ale mințiĭ; perturbațiunĭ sociale, financiare, atmosferice.
11. [DOOM 3] perturbație (desp. -ți-e) s. f., art. perturbația (desp. -ți-a), g.-d. art. perturbației; pl. perturbații, art. perturbațiile (desp. -ți-i-)
12. [DOOM 2] perturbație (-ți-e) s. f., art. perturbația (-ți-a), g.-d. art. perturbației; pl. perturbații, art. perturbațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL