1. [DEX '09] PERTURBARE, perturbări, s. f. 1. Deranjament, tulburare în starea sau în mersul firesc al unui lucru, al unui fenomen. 2. Împiedicare, modificare, deranjament în funcționarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc.; perturbație. – V. perturba.
2. [MDA2] perturbare sf [At: MAIORESCU, D. I. 396 / Pl: ~bări / E: perturba] 1 Tulburare a liniștii Si: perturbație (1). 2 Deranjare a ordinii Si: perturbație (2). 3 Împiedicare a funcționării normale a unui mecanism, a unui sistem, a unui organism Si: perturbație (3).
3. [DLRLC] PERTURBARE, perturbări, s. f. Acțiunea de a perturba și rezultatul ei; deranjament în starea sau în mersul firesc al unui lucru, al unui fenomen; tulburare, neorînduială. Proprietarul nu are dreptul de a depărta pe un țăran de pe comuna sa decît pentru cauză de perturbare a ordinei. KOGĂLNICEANU, S. A. 159.
4. [DN] PERTURBARE s.f. Acțiunea de a perturba și rezultatul ei; perturbație, tulburare. [< perturba].
5. [DEX '09] PERTURBA, perturb, vb. I. Tranz. 1. A tulbura ordinea, liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație. 2. A împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc. [Prez. ind. și: perturbez] – Din fr. perturber, lat. perturbare.
6. [MDA2] perturba vt [At: BARCIANU / Pzi: perturb, ~bez / E: fr perturber, lat perturbare] 1 A tulbura liniștea Si: a deranja. 2 A deranja ordinea. 3 A împiedica funcționarea unui sistem, a unui organism etc.
7. [DEX '98] PERTURBA, perturbez, vb. I. Tranz. 1. A tulbura ordinea, liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație. 2. A împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc. [Prez. ind. și: perturb] – Din fr. perturber, lat. perturbare.
8. [DLRLC] PERTURBA, perturbez, vb. I. Tranz. A tulbura, a provoca dezordine. A perturba bunul mers al serviciului.
9. [DN] PERTURBA vb. I. tr. A tulbura; a provoca dezordine. [Cf. fr. perturber, it., lat. perturbare].
10. [MDN '00] PERTURBA vb. tr. 1. a tulbura; a provoca dezordine. 2. a împiedica funcționarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc. (< fr. perturber, lat. perturbare)
11. [Scriban] *pertúrb și -éz, a -á v. tr. (lat. perturbare. V. turbulent, turbur). Turbur, fac dezordine: bețiviĭ perturbă ordinea publică.
12. [Scriban] *perturbațiúne f. (lat. perturbátio, -ónis). Dezordine, turburare, deranjament: perturbațiunĭ ale inimiĭ, ale mințiĭ; perturbațiunĭ sociale, financiare, atmosferice.
13. [DOOM 3] perturbare s. f., g.-d. art. perturbării; pl. perturbări
14. [DOOM 2] perturbare s. f., g.-d. art. perturbării; pl. perturbări
15. [MDO] perturbare
16. [DOOM 3] perturba (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. perturb, 3 perturbă; conj. prez. 1 sg. să perturb, 3 să perturbe
17. [DOOM 2] !perturba (a ~) vb., ind. prez. 3 perturbă
18. [GTA] PERTURBAREA TRAFICULUI AERIAN disfuncționalitate la nivelul activității unui aeroport datorată unor condiții meteo nefavorabile, avarii în sistemul de dirijare și control, incidente sau accidente aviatice care fac pista/pistele impracticabile.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL