1. [DEX '09] PERPETUA, perpetuez, vb. I. Tranz. și refl. A face să dureze sau a continua să dureze veșnic sau vreme îndelungată; a (se) transmite (din generație în generație, din veac în veac); a (se) continua. [Pr.: -tu-a] – Din fr. perpétuer, lat. perpetuare.
2. [MDA2] perpetua vtr [At: CR (1868), 72/22 / P: ~tu-a / Pzi: ~uez, 3 (înv) perpetuă / E: fr perpétuer] 1-2 (A face să dureze sau) a continua să dureze veșnic sau vreme îndelungată. 3-4 A (se) transmite din generație în generație, din veac în veac.
3. [DLRLC] PERPETUA, perpetuez, vb. I. Tranz. A face să dureze mereu sau timp îndelungat; a transmite (din generație în generație, din veac în veac). Nerecunoscătorii confrați n-au avut curajul să-i perpetueze memoria. ANGHEL, PR. 108. ◊ Refl. pas. O asemenea ordine se perpetuase, mai cu seamă la vecinii noștri unguri și poloni. HASDEU, I. V. 145. – Prez. ind. pers. 3 și: perpetuă (ODOBESCU, S. I 198).
4. [DN] PERPETUA vb. I. tr., refl. A face să dureze sau a dura veșnic sau multă vreme; a (se) transmite de la o generație la alta. [Pron. -tu-a, p. i. 3,6 -uează, -uă. / < fr. perpétuer, it., lat. perpetuare].
5. [MDN '00] PERPETUA vb. tr., refl. a face să dureze, a dura veșnic; a (se) transmite de la o generație la alta. (< fr. perpéteur, lat. perpetuare)
6. [Șăineanu, ed. VI] perpetuà v. 1. a face să dureze totdeauna sau foarte mult timp: a perpetua o amintire glorioasă; 2. a dura mereu.
7. [Scriban] *perpetuéz v. tr. (lat. perpetuare). Fac perpetuŭ: piramidele perpetuĭază amintirea faraonilor.
8. [DOOM 3] perpetua (a ~) (desp. -tu-a) vb., ind. prez. 1 sg. perpetuez (desp. -tu-ez), 3 perpetuează (desp. -tu-ea-), 1 pl. perpetuăm (desp. -tu-ăm); conj. prez. 1 sg. să perpetuez, 3 să perpetueze; ger. perpetuând (desp. -tu-ând)
9. [DOOM 2] perpetua (a ~) (-tu-a) vb., ind. prez. 3 perpetuează, 1 pl. perpetuăm (-tu-ăm); conj. prez. 3 să perpetueze (-tu-e-); ger. perpetuând (-tu-ând)
10. [MDO] perpetua (ind. prez. 3 sg. și pl. perpetuează)
11. [IVO-III] perpetuez, -uează 3.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL