1. [MDA2] periorisit, ~ă [At: (a. 1848) GÁLDI, M. PHAN. 226 / P: ~ri-o~ / Pl: ~iți, ~e / E: periorisi] (Înv) 1-2 smf, a (Om) care a fost internat, izolat undeva.
2. [MDA2] periorisi [At: (a. 1816) GÁLDI, M. PHAN. 225 / P: ~ri-o~ / Pzi: ~sesc / E: ngr περιορίζω] (Înv) 1 vt A restrânge. 2 vt A îngrădi. 3 vt A constrânge. 4 vi A interzice printr-o hotărâre. 5 vt A închide. 6 vt A izola. 7 vt A părăsi un loc.
3. [DER] periorisi (periorisesc, periorisit), vb. – A limita, a circumscrie. Ngr. περιορίζω (Gáldi 226). Sec. XVIII, înv.
4. [DAR] periorisit, periorisită, adj. (înv.) (om) care a internat, izolat (undeva).
5. [DAR] periorisi, periorisesc, vb. IV (înv.) 1. a restrânge, a limita, a mărgini, a constrânge. 2. a închide; a izola. 3. a interzice (printr-o hotărâre). 4. a părăsi (un loc).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL