1. [DEX '09] PERCUTOR, percutoare, s. n. Piesă a unor instalații și agregate tehnice care, prin percuție, pune în mișcare sau oprește diferitele părți ale instalației. ♦ Spec. Piesă la armele de foc, la focosul unui proiectil etc. care lovește focosul sau capsa proiectilului pentru a produce aprinderea încărcăturii. – Din fr. percuteur.
2. [MDA2] percutor sn [At: ENC. TEHN. / Pl: ~oare / E: fr percuteur] 1 Piesă metalică la diferite instalații și agregate tehnice care, prin percuție, pune în mișcare sau oprește diferite părți ale instalației Si: ciocănel. 2 Piesă la armele de foc, la focosul unui proiectil, care lovește focosul, capsa etc. pentru a provoca aprinderea încărcăturii Si: cocoș.
3. [DLRLC] PERCUTOR, percutoare, s. n. Piesă la armele de foc, care lovește capsa cartușului, pentru a produce explozia încărcăturii.
4. [DN] PERCUTOR s.n. Piesă la armele de foc care izbește capsa proiectilului, producînd explozia cartușului. [< fr. percuteur].
5. [MDN '00] PERCUTOR s. n. piesă a închizătorului unei arme de foc care servește la percuția capsei cartușului sau a focosului. ◊ mecanism de aprindere a amorselor la mine. (< fr. percuteur)
6. [Scriban] *percusór n., pl. oare (lat. percússor, -óris, d. percussum, supinu d. percútere, a lovi). Pĭesă care împlinește rolu cocoșuluĭ la puștile fără cocoș. – Fals percutór (după fr. percuteur). Cp. cu reflector.
7. [DOOM 3] percutor s. n., pl. percutoare
8. [DOOM 2] percutor s. n., pl. percutoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL