1. [DEX '09] PENTICOSTAR, penticostare, s. n. Carte bisericească cuprinzând rânduiala slujbelor pe cele 50 de zile dintre Paști și Rusalii. – Din ngr. pentikostárion.
2. [MDA2] penticostar sn [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 196/6 / V: (înv) ~ion / Pl: ~e / E: ngr πεντηκοστάριον] Carte bisericească cuprinzând ritualul slujbelor dintre Paști și prima duminică după Rusalii.
3. [DEX '98] PENTICOSTAR, penticostare, s. n. Carte bisericească cuprinzând ritualul slujbelor dintre Paști și prima duminică după Rusalii. – Din ngr. pentikostárion.
4. [DLRLC] PENTICOSTAR, penticostare, s. n. Carte bisericească care cuprinde ritualul slujbelor dintre paști și duminica întîi după Rusalii.
5. [Șăineanu, ed. VI] penticostar n. carte bisericească ce conține slujba de 50 de zile, dela Paști până la Rusalii. [Gr. mod.].
6. [Scriban] penticostár n., pl. e (ngr. pentikostárion). Carte bisericească care conține ritualu sărbătorilor de la Paște pînă la Rusaliĭ.
7. [MDA2] penticostarion sn vz penticostar
8. [DOOM 3] penticostar (carte bisericească) s. n., pl. penticostare
9. [DOOM 2] penticostar (carte bisericească) s. n., pl. penticostare
10. [DER] penticostar (penticostare), s. n. – Carte de cult, care conține slujbele din perioada dintre Paști și Rusalii. – Mr. pendicustar. Mgr. πεντηϰοστάριον (Murnu 45; cf. Vasmer, Gr., 114), parțial prin sl. penĭtikostarĭ.
11. [DTM] penticostar (Biz.) (< gr. πεντηϰοστάριον [pentikostarion]), carte ce conține cântările și citirile „cinzecimii” de la Paști până la Duminica Tututor Sfinților. Imnologia p. se prezintă ca o continuare a aceleia a triodului* (în vechime cântările p. erau cuprinse în trioduri sau în trioduri-p., cum este incunabulul unificat de la Muzeul culturii românești din Șcheii Brașovului, tipărit în 1491, la Cracovia, de către Schweipold Fiol). Alcătuirea p. se datorează școlii imnografice de la mănăstirea Studios, mai ales lui Iosif Studitul (m. 830), dar cuprinde și compoziții ale unor imnografi de mai târziu.
12. [DE] PENTICOSTÁR (< ngr.) s. n. Carte bisericească care cuprinde rânduiala slujbelor pe cele 50 de zile dintre Paști și Rusalii. Cea mai veche tipăritură românească de acest tip datează din 1649, fiind scoasă la Mănăstirea Dealu, sub patronajul doamnei Elena, soția lui Matei Basarab.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL