Definiție și ce înseamnă peninsular

1. [DEX '09] PENINSULAR, -Ă, peninsulari, -e, adj. Care aparține unei peninsule, privitor la o peninsulă, care se află pe o peninsulă; de peninsulă, caracteristic unei peninsule. ♦ (Substantivat) Locuitor al unei peninsule. ♦ Spec. Care este caracteristic Peninsulei Italice ori Iberice sau italienilor ori spaniolilor. ◊ (Substantivat) Italian. – Din fr. péninsulaire.

2. [MDA2] peninsular, ~ă [At: NEGULICI / V: (înv) ~iu sm, am / Pl: ~i, ~e / E: fr peninsulaire] 1 a Care se află pe o peninsulă. 2 a Ca o peninsulă. 3 a Care e specific unei peninsule. 4 a De peninsulă. 5-6 smf, a (Locuitor) al unei peninsule. 7-8 a (Spc) Care este specific (Peninsulei Italice sau) italienilor. 9-10 a (Spc) Care este specific (Peninsulei Iberice sau) spaniolilor. 11 smf (Spc) Italian.

3. [DEX '98] PENINSULAR, -Ă, peninsulari, -e, adj. Care aparține unei peninsule, privitor la o peninsulă, care se află pe o peninsulă; de peninsulă, caracteristic unei peninsule. ♦ (Substantivat) Locuitor al unei peninsule. ♦ Spec. Care este caracteristic Peninsulei Italice ori Iberice sau italienilor ori spaniolilor. ♦ (Substantivat, m.) Italian. – Din fr. péninsulaire.

4. [DLRLC] PENINSULAR, -Ă, peninsulari, -e, adj. Care se află pe o peninsulă; de peninsulă, caracteristic unei peninsule. ♦ (Substantivat) Locuitor al unei peninsule.

5. [DN] PENINSULAR, -Ă adj. Care se află pe o peninsulă; de peninsulă. // s.m. și f. Locuitor al unei peninsule. [Cf. fr. péninsulaire].

6. [MDN '00] PENINSULAR, -Ă adj. 1. (și s. m. f.) (locuitor) al unei peninsule. 2. în formă de peninsulă. (< fr. péninsulaire)

7. [Scriban] *peninsulár, -ă adj. De saŭ din peninsulă: pămînt peninsular.

8. [MDA2] peninsulariu sm, am vz peninsular

9. [DOOM 3] peninsular (desp. pe-nin-/pen-in-) adj. m., pl. peninsulari; f. peninsulară, pl. peninsulare

10. [DOOM 2] !peninsular (pe-nin-/pen-in-) adj. m., pl. peninsulari; f. peninsulară, pl. peninsulare

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PEDANTESC, -Ă, pedantești, adj. (Livr.) Pedant (1). – Din fr. pédantesque, it. […]
1. [DEX '09] PEDANTIC, -Ă, pedantici, -ce, adj. (Înv.) Pedant (1). – Pedant + suf. […]
1. [DEX '09] PEDANTISM s. n. Paradă de erudiție și de competență caracteristică pedantului; meticulozitate […]
[Scriban] *pedantízm n. (d. pedant; fr. pédantisme). Pedanterie, caracteru pedantuluĭ. Procedură de pedant. Sursă: DEX […]
1. [MDA2] pedantlâc sn [At: IORDAN, L. R. A. 190 / Pl: ~uri / E: […]
[DEX '98] PICIOR, picioare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului […]
1. [MDA2] pedea sf [At: BELDIMAN, E. 128/8 / V: pid~ / Pl: ~ele / […]
1. [DEX '09] PEDEAPSĂ, pedepse, s. f. 1. Măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro