1. [DEX '09] PEMBE s. n., adj. invar. (Înv.) 1. Culoare roșu-deschis sau roz. 2. Adj. invar. Roșu-deschis; trandafiriu. ♦ Fig. (Fam.) Excentric, extravagant. – Din tc. pembe.
2. [MDA2] pembe [At: I. IONESCU, C. 36/11 / V: (îvr) ~ea, ~mpe / E: tc pembe, ngr πεμπέ] 1-2 si (Înv) Culoare (roșie deschisă sau) roz Si: trandafiriu. 3 ain (Asr) Roșu deschis. 4 ain (Asr) Roz. 5 ain (Fig; fam) Bizar. 6 ain (Fig; fam) Extravagant.
3. [DLRLC] PEMBE adj. invar. (Turcism învechit) Roșu-deschis roz. V. trandafiriu. Marea de spice galbene era mîncată, pe alocuri, de mici cîmpuri intrate în stăpînirea florilor de cicoare albastră, în a garofițelor pembe și în a mușețelului galben și alb. MACEDONSKI, O. III 14. Frumoase farfurii: cu chenar dublu, unul conabiu lat pe muche și altul pembe îngust pe buză. CARAGIALE, M. 27. ◊ (Substantivat) Cerul într-acolo lua foc; dintre nori, izbucneau vîltori galbene și roșii. Cei a căror înfățișare se schimbă de la o clipă la alta se tigheleau cu pembe. MACEDONSKI, O. III 48.
4. [Șăineanu, ed. VI] pembè adv. 1. roz, trandafiriu: fermenea de croazea pembe FIL.; 2. fig. și fam. bizar: gust pembe să se dea în dulap. [Turc. PEMBÉ, lit. de coloarea bumbacului; pentru sensul figurat, cf. fistichiu].
5. [Scriban] pembé adj. fix, și pembíŭ, -íe (turc. penbe, pop. pembe, pembiŭ, d. pers. pembe, bumbac. V. bumbac). Roș deschis, ca florile bumbaculuĭ (fr. rose): o rochie pembie. Gust pembe saŭ pembiŭ, gust fistichiŭ, extravagant. – Rar și pimbíŭ (Mold. nord).
6. [MDA2] pembea ain vz pembe
7. [MDA2] pempe ain vz pembe
8. [DOOM 3] pembe2 (înv.) s. n., art. pembeul
9. [DOOM 3] pembe1 (înv.) adj. invar. (funde ~)
10. [DOOM 2] pembe1 (înv.) adj. invar.
11. [DOOM 2] pembe2 (înv.) s. n., art. pembeul
12. [DER] pembe adj. – Roz, trandafiriu. Tc. pembe, din per. pämbä „bumbac” (Șeineanu, II, 289; Lokotsch 1617; Ronzevalle 60), cf. pambriu și ngr. πεμπέ, sb. pembe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL