1. [MDA2] pasoș2 sn vz pașuș
2. [MDA2] pasoș1 a, av [At: LEXIC REG. II, 87 / Pl: ~i / E: pas2 + -oș] (Reg; d. oameni) 1-2 (Care merge) cu pași2 (1) mari.
3. [DEX '09] PAȘUȘ, pașușuri, s. n. (Înv. și reg.) Pașaport. ♦ Ordin (scris). – Din magh. passzus.
4. [MDA2] pasuș[1] sn vz pașuș
5. [MDA2] paș3 sn vz pașuș
6. [MDA2] pașiuș sn vz pașuș
7. [MDA2] pașoș sn vz pașuș[1]
8. [MDA2] pașuș sn [At: (a. 1770) FURNICĂ, I. C. 23 / V: (înv) ~șiuș, ~șoș, (reg) pasoș, pasuș (A: nct), paș, păsuș, păș~, poș~ / Pl: ~uri / E: mg passzus] 1 (Îrg) Pașaport. 2 (Reg; îe) A-i da (cuiva) pășușul A alunga pe cineva de undeva Si: a-i da pașaportul. 3 (Trs; îf pășuș) Bilet. 4 (Reg) Bilet pentru vânzarea vitelor. 5 (Trs) Ordin scris. 6 (Reg; sst) Primar.
9. [MDA2] păsuș sn vz pașuș
10. [MDA2] pășuș sn vz pașuș
11. [MDA2] poșuș sn vz pașuș
12. [DEX '98] PAȘUȘ, pașușuri, s. n. (Înv. și reg.) Pașaport. ♦ Ordin (scris) – Din magh. passzus.
13. [DLRLC] PAȘUȘ, pașușuri, s. n. (Învechit și regional) Pașaport. Ca să ne ducem cu lină, cu piei, cu miere sau cu unt peste graniță sau peste Dunăre, ne trebuia pașuș nemțesc sau teșcherea turcească. GHICA, S. 171. ♦ Ordin (scris). A venit poruncă-n țară Să meargă feciorii iară; A venit cărți și pașuș Să meargă la număruș. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 323. – Variantă: pășuș (RETEGANUL, P. III 28) s. n.
14. [DLRLC] PĂȘUȘ s. n. v. pașuș.
15. [Șăineanu, ed. VI] pașuș n. Tr. Mold. pașaport: ne trebuia pașuș nemțesc GHICA. [Ung. PÁSUS (din nemț. Pass)].
16. [DOOM 3] pașuș (înv., reg.) s. n., pl. pașușuri
17. [DOOM 2] pașuș (înv., reg.) s. n., pl. pașușuri
18. [DAR] pasoș, pasoși, adj. (reg.; despre oameni) care merge cu pași mari; (despre mers) cu pași mari.
19. [DLRLV] PAȘUȘ s. n. (Trans. SE) Pașaport. Cu pașuș de la Măriia sa ghinerariul. R. TEMPEA, apud. TEW. Etimologie: magh. passzus.
20. [DAR] pașuș, pașușuri, s.n. (înv. și reg.) 1. pașaport. 2. ordin scris. 3. bilet, dovadă, permis. 4. bilet de vânzare a vitelor. 5. primar.
21. [DRAM 2015] poșuș, poșușuri, s.n. – (reg.; înv.) Pașaport. În expr. i-a dat poșușu’ = l-a alungat de acasă (Lenghel, 1979). – Var. a lui pașuș (< magh. passzus) (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL