1. [DEX '09] PARMALÂC, parmalăcuri, s. n. 1. Construcție de lemn, de piatră etc. de forma unui perete sau a unui gard scund, folosită pentru a mărgini o altă construcție sau un element de construcție. 2. Gard, grilaj; (rar) fiecare dintre scândurile, barele etc. care formează un gard sau un grilaj. [Var.: parmaclâc s. n.] – Din tc. parmaklık.
2. [MDA2] parmalâc sn vz parmaclâc
3. [DEX '98] PARMALÂC s. n. v. parmaclâc.
4. [DEX '09] PARMACLÂC s. n. v. parmalâc.
5. [MDA2] parmaclâc sn [At: GOLESCU, Î. 132 / V: ~alâc, (reg) ~lic / Pl: ~uri / E: tc parmaklik] 1 Construcție de lemn, de piatră etc. de forma unui perete sau a unui gard scund, folosită pentru a mărgini o altă construcție, pod, casă etc. sau un element de construcție, pridvor, balcon, scară etc. Vz balustradă, parapet, pălimar1, plimb. 2 (Nob) Perete de sticlă colorată, mată, etc. al unei marchize. 3 Gard de leațuri. 4 Grilaj. 5 (Rar) Fiecare dintre leațurile, scândurile, barele etc. care formează un gard sau un grilaj. 6 (Reg; îf parmalâc) Pârghie.
6. [MDA2] parmaclic sn vz parmaclâc
7. [DEX '98] PARMACLÂC, parmaclâcuri, s. n. 1. Construcție de lemn, de piatră etc. de forma unui perete sau a unui gard scund, folosită pentru a mărgini o altă construcție sau un element de construcție. 2. Gard, grilaj; (rar) fiecare dintre scândurile, barele etc. care formează un gard sau un grilaj. [Var.: parmalâc s. n.] – Din tc. parmaklık.
8. [DLRLC] PARMACLÎC, parmaclîcuri, s. n. Balustradă de lemn la un pridvor, la un balcon, la un pod. V. parapet, pălimar. Coti pe lîngă parmaclîcul podului, în rîpă. SADOVEANU, B. 224. Cum îl văzu, veni și se rezemă cu brațele de parmaclîc. D. ZAMFIRESCU, R. 113. ♦ Gard, grilaj. Universitatea este peste drum de la operă. Îi o mare zidire cu trii rînduri, dispărțită de uliță cu un parmaclîc de fier. KOGĂLNICEANU, S. 86. – Variantă: parmalîc (PREDA, Î. 122) s. n.
9. [DLRLC] PARMALÎC s. n. v. parmaclîc.
10. [Șăineanu, ed. VI] parmaclâc n. balustradă: un pridvor rotund cu parmaclâc OD. [Turc. PARMAKLYK].
11. [Scriban] parmaclîc n., pl. urĭ (turc. parmaklyk). Gard compus din parmacĭ saŭ gratiĭ de lemn. Balustradă, pălimar (3).
12. [DOOM 3] !parmalâc (înv., pop.) s. n., pl. parmalâcuri
13. [DOOM 2] !parmalâc/parmaclâc (-ma-clâc) (înv., pop.) s. n., pl. parmalâcuri/parmaclâcuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL