1. [MDA2] pardonare sf [At: LM / Pl: ~nări / E: pardona] (Îvr) 1-2 Scutire (de o pedeapsă sau) de o obligație. 3 Grațiere. 4 Iertare. 5 Scuzare.
2. [DEX '09] PARDONA, pardonez, vb. I. Tranz. (Înv.) A scuti de o pedeapsă sau de o obligație; a grația; a ierta, a scuza. – Din fr. pardonner.
3. [MDA2] pardona vt [At: BARIȚIU, P. A. II, 724 / Pzi: ~nez / E: fr pardonner] 1-2 (Înv) A scuti (de o pedeapsă sau) de o obligație. 3 A grația. 4 A ierta. 5 A scuza.
4. [DOOM 3] pardona (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. pardonez, 3 pardonează; conj. prez. 1 sg. să pardonez, 3 să pardoneze
5. [DOOM 2] pardona (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 pardonează
6. [DRAM 2021] pardoná, pardonez, v.t. (înv., liv.) A ierta, a scuza: „Iubite amice, me vei pardona dacă nu încep cu scuza pentru întârzierea răspunsului…” (Koman, 1937: 17). – Din fr. pardoner (DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL