1. [DEX '09] PANSAT, -Ă, pansați, -te, adj. Care este acoperit cu pansament; (înv. și pop.) oblojit. – V. pansa.
2. [MDA2] pansat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: pansa] 1 (D. oameni) Care a fost tratat prin pansare (1). 2 (D. plăgi) Peste care s-a aplicat un pansament (4).
3. [MDN '00] PANSAT s. n. pansare (1). (< pansa)
4. [DEX '09] PANSA, pansez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) aplica un pansament; a (se) bandaja. 2. Tranz. (Rar) A țesăla un animal. – Din fr. panser.
5. [MDA2] pansa vt [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, P. 199 / Pzi: ~sez / E: fr panser] 1 A aplica un pansament (4) Si: a bandaja, (îvp) a obloji. 2 (Mdv; rar) A țesăla.
6. [DLRLC] PANSA, pansez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la o rană sau la un organ bolnav) A lega, a bandaja; p. ext. a îngriji aplicînd medicamentele, dezinfectantele și pansamentele necesare. A pansat rana argatului și i-a turnat toată sticluța de tinctură de iod pe ea. POPA, V. 289. ◊ Absol. De cu noapte tăiem, pansăm, operăm, C. PETRESCU, Î. II 45. 2. (Cu privire la cai sau la vite) A curăța de murdărie cu țesala și cu peria.
7. [DN] PANSA vb. I. tr. 1. A aplica un pansament pe o rană sau pe un organ bolnav; a bandaja. 2. (Rar) A țesăla și a peria (cai, vite). [< fr. panser].
8. [MDN '00] PANSA vb. tr. 1. a aplica un pansament pe o rană sau pe un organ bolnav; a bandaja[1]. 2. a țesăla. (< fr. panser)
9. [Șăineanu, ed. VI] pansà v. 1. a aplica pe o rană medicamente, bandaje; 2. a peria și curăți un cal (= fr. panser).
10. [Scriban] *panséz v. tr. (fr. panser, var. din penser, a cugeta, de unde s’a dezvoltat înț. de „a îngriji”). Leg, învălesc cu pînză o rană: a pansa o rană, un rănit. Barb. Șterg (frec, țesal) calu.
11. [DOOM 3] pansa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pansez, 3 pansează; conj. prez. 1 sg. să pansez, 3 să panseze
12. [DOOM 2] pansa (a ~) vb., ind. prez. 3 pansează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL