1. [DEX '09] PALAFITĂ, palafite, s. f. Locuință lacustră (din epoca neolitică și a bronzului), construită pe un podium susținut de pari. – Din fr. palafitte, it. palafitta.
2. [MDA2] palafită sf [At: HASDEU, I. C. I, 230 / Pl: ~te / E: fr palafitte] Locuință lacustră din epoca neolitică, construită pe piloți sau pe un podium susținut de pari.
3. [DEX '98] PALAFITĂ, palafite, s. f. Locuință lacustră (din epoca neolitică), construită pe piloți sau pe un podium susținut de pari. – Din fr. palafitte, it. palafitta.
4. [DLRLC] PALAFITĂ, palafite, s. f. Locuință lacustră (construită pe stîlpi) din epoca preistorică. Colibe înălțate pe țăruși care figurează pe columna lui Troian și în care... a crezut a vedea palafite ca cele din Elveția. ODOBESCU, S. II 148.
5. [DN] PALAFITĂ s.f. Locuință lacustră susținută pe pari; construcție făcută pe un teren nestabil, întărit cu pari. [< it. palafitta, fr. palafitte].
6. [MDN '00] PALAFITĂ s. f. locuință lacustră pe o platformă sprijinită pe stâlpi de lemn; construcție pe un teren, întărit cu pari. (< fr. palafitte, it. palafitta)
7. [Scriban] *palafítă f., pl. e (it. palafitta, d. palo, par, și fitto, înfipt. V. par, înfig). Locuință omenească construită pe parĭ în lacurĭ în epoca lacustră. V. lacustru, preistorie.
8. [Șăineanu, ed. VI] palafit n. nume dat locuințelor palustre din epoca preistorică.
9. [DOOM 3] palafită s. f., g.-d. art. palafitei; pl. palafite
10. [DOOM 2] palafită s. f., g.-d. art. palafitei; pl. palafite
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL