1. [DEX '09] PACEMAKER, pacemakere, s. n. 1. (Sport) Persoană care conduce într-o cursă, stabilind ritmul, în interesul unuia sau al mai multor concurenți.[1] 2. (Med.) Stimulator cardiac. [Pr.: peĭsmeicăr] – Cuv. engl.
2. [MDN '00] PACEMAKER [PEIS-MEICĂR] I. s. m.[1] 1. regiune a inimii unde ia naștere excitația motrice. 2. element funcțional capabil să imprime bioritmul său unui ansamblu de elemente oscilante. 3. (p. ext.) reacție biochimică dintr-un lanț enzimatic care își impune ritmul întregului lanț. II. s. n. aparat electric pentru a stimula ritmul cardiac anormal; stimulator cardiac. ♦ ~ cerebral = implantare de electrozi pe suprafața creierului, pentru autostimularea electrică. (< engl., fr. pacemaker)
3. [DCR2] pace-maker s. (med.) ◊ „Aparatul «pace-maker», după denumirea sa englezească, este un fel de «mică cutie neagră» pe care bolnavul de inimă o poartă asupra lui spre a stimula, la nevoie, activitatea cardiacă.” Sc. 5 VI 74 p. 6. ◊ „Am mai scris în această rubrică de așa-numitul «pace-maker», aparat care, implantat în corp, are rolul de stimulator cardiac.” Sc. 20 XI 74 p. 6. ◊ „Rareori trebuie să te duci noaptea, să pui un cateter în artera pulmonară sau un pace-maker [...]” ◊ Rev. 22 5 X 94 p. 13; v. și Sc. 19 VI 74 p. 6 [pron. peis-meikă] (cuv. engl.; cf. fr. pace-maker; DMN 1960; DM)
4. [DOOM 3] pacemaker (engl.) [pron. peĭsmeĭkăr] s. n., pl. pacemakere [pron. peĭsmeĭkăre]
5. [DOOM 2] *pacemaker (angl.) [pron. peĭsmeĭcăr] s. n., pl. pacemakere
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL