1. [MDA2] pruteț s [At: ANTIPA, P. 788 / Pl: nct / E: Prut + -eț] (Reg) 1 Baltă alimentată cu apă din Prut. 2 Fost braț al Prutului rămas ca baltă.
2. [DLRLC] PRUTEȚ, prutețe, s. n. (Regional) Braț părăsit al Prutului, care rămîne ca baltă. Mutu a fost... în slujba unui boier, la un pruteț, în marginea ținutului Fălciului. SADOVEANU, P. M. 277.
3. [DLRM] PRUTEȚ, prutețe, s. n. (Reg.) Braț părăsit al Prutului, care rămîne ca baltă. – Din Prut + suf. -eț.
4. [Șăineanu, ed. VI] Pruteț m. afluent al Prutului.
5. [DAR] pruteț s.n. (reg.) baltă alimentată cu apă din Prut; fost braț al Prutului, rămas ca baltă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL