1. [Șăineanu, ed. VI] Pindu m. 1. Mit. munte în Tesalia, consacrat lui Apollon și Muzelor; 2. lanț de munți cari străbat peninsula balcanică în partea-i apuseană, trimițând ramuri în Adriatica și în Arhipelag.
2. [DE] PIND (PINDHOS), Munții Pindului, munți în V Greciei, întinzându-se de la NV (de la granița cu Albania) spre SE, până în apropiere de istmul Corint; alcătuiți din calcare și fliș. Lungime: 109 km. Lățime: 32 km. Alt. max.: 2.637 m (vf. Smólikas). Constituie o prelungire a Alpilor Dinarici. Păduri de conifere și tufărișuri. Formează cumpăna de ape dintre M. Egee și M. Ionică, separând Epirul (la V) de Tesalia (la E).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL