1. [Șăineanu, ed. VI] Phaeton m. Mit. fiul lui Apollon care, vrând a mâna carul Soarelui, nu fu în stare să înfrâne caii cei focoși și fu trăsnit de Joie, ca nu cumva să înflăcăreze pământul.
2. [DOOM 3] !Faeton/(gr.) Phaeton (conducător mitologic al unui car) [ph pron. f] s. propriu m.
3. [DOOM 2] Faeton/(gr.) Phaeton (personaj mitologic) (Fa-e-/Pha-e-) s. propriu m.
4. [DOOM 3] Phaeton v. Faeton
5. [DE] FAETON (PHAETHON) (în mitologia greacă), fiul lui Helios (zeul Soarelui). A cerut tatălui său carul cu foc, dar, nefiind în stare să țină în frâu armăsarii înaripați, era gata să pârjolească întreg Pământul. Pentru a evita acest lucru, Zeus l-a trăznit și F. s-a prăvălit în râul Eridan.
6. [Mitologic] Faeton(te) = Phaëthon.
7. [Mitologic] Phaëthon, fiul lui Helios și al nereidei Clymene (după o altă versiune, al lui Cephalus și al zeiței Eos). Tînărul Phaëthon a cerut părintelui său să-i dăruiască pentru o zi carul cu armăsarii înaripați în care zeul Soarelui obișnuia să traverseze bolta cerească. Înduplecat de rugăciunile lui, Helios se învoiește. Cu toate recomandările primite, Phaëthon nu e în stare să țină piept iureșului cailor, care zboară la înălțimi amețitoare. El părăsește drumul indicat și, fiind cît pe ce să dea foc cerului și pămîntului, este lovit de Zeus cu fulgerul său și precipitat în apele Eridanului. Acolo-și află moartea preacutezătorul și necugetatul tînăr, jelit îndelung de către surorile sale (v. și Heliades).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL