1. [Mitologic] Phaedra, fiica regelui Minos și a Pasiphaëi. Phaedra s-a căsătorit cu Theseus, cu care a avut doi fii: pe Acamas și pe Demophon. Stăpînită însă de o dragoste nefirească pentru tînărul Hippolytus, fiul lui Theseus dintr-o căsătorie anterioară a acestuia, Phaedra, respinsă de Hippolytus și temîndu-se că va fi descoperită, s-a grăbit să-l învinuiască în mod perfid, ea cea dintîi, în fața lui Theseus, că ar fi vrut s-o necinstească. Învinuirea ei atrage moartea nevinovatului Hippolytus (v. și Hippolytus). Cuprinsă de remușcări, la rîndul ei, Phaedra se spînzură.
2. [DE] FEDRA (PHAEDRA) (în mitologia greacă), fiica regelui Minos al Cretei și a reginei Pasifae. Soția lui Tezeu. S-a îndrăgostit de fiul ei vitreg, Hipolit, care însă a respins-o. Ca să se răzbune, l-a acuzat că a încercat să o seducă. După omorârea acestuia, F. cuprinsă de remușcări, s-a spânzurat. Mitul F. a inspirat numeroase tragedii (Sofocle, Racine, D’Annunzio ș.a.), precum și creații muzicale (Gluck, Massenet ș.a.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL