1. [DEX '09] PARING s. m. v. părâng.
2. [MDA2] paring sm vz părâng1
3. [Șăineanu, ed. VI] Paring m. pisc al Carpaților în jud. Gorjiu, cel mai înalt munte din Oltenia: 2587 m.
4. [DEX '09] PARÂNG s. m. v. părâng.
5. [DEX '09] PARINC s. m. v. părâng.
6. [DEX '09] PĂRÂNG s. m. (Reg.) Numele a două plante erbacee din familia gramineelor: a) dughie; b) mei. [Var.: parinc, paring, parâng s. m.] – Lat. panicum.
7. [MDA2] parânc sm vz părâng1
8. [MDA2] parâng sm vz părâng1
9. [MDA2] parin2 sm vz parâng1
10. [MDA2] parinc sm vz părâng1
11. [MDA2] păninc[1] sm vz părâng1
12. [MDA2] părânc sm vz părâng1
13. [MDA2] părâng1 sm [At: NECULCE L. 122 / V: paninc[1], parânc, par~, parin, parinc, paring, ~nc, părinc, păring, perânc, pering, perunc, perung / Pl: ~ngi / E: ml panicum] (Reg) 1 (Bot) Mei (Panicum miliaceum). 2 (Pex) Păsat de mei. 3 (Bot) Meișor (Milium effusum). 4 (Bot) Mohor1 (Setaria viridis). 5 (Bot) Dughie (Setaria italica). 6 Fân. 7 (Pex) Fânaț.
14. [MDA2] părinc sm vz părâng1
15. [MDA2] păring sm vz părâng1
16. [MDA2] perânc sm vz părâng1
17. [MDA2] pering sm vz părâng
18. [MDA2] perunc sn vz părâng1
19. [MDA2] perung sm vz părâng1
20. [DLRLC] PARINC s. m. v. părîng.
21. [DLRLC] PARÎNG s. m. v. păring.
22. [DLRLC] PĂRÎNG s. m. (Regional) Nume dat la două plante erbacee furajere din familia gramineelor: a) dughie; b) mei. Părîngu-și toarce din pămîntul umed Tulpini subțiri și-nalte. VLAHUȚĂ, la TDRG. (În forma parînc) Nutrețul... de frunte [al presurii] se compune din ovăz, cînepă... parinc și multe alte semințe. MARIAN, O. II 380. – Variante: parinc, parîng (I. IONESCU, P. 233), s. m.
23. [Șăineanu, ed. VI] parinc m. Tr. Bot. meiu. [Lat. PANICUM].
24. [Scriban] parínc și -íng, V. păring.
25. [Scriban] pănínc, V. păring.
26. [Scriban] păríng și paríng m. ca plantă și n., pl. urĭ, ca marfă (lat. panicum, it. panico). Est. Un fel de meĭ care constitue un excelent nutreț cu frunzele cam late și cu florile paniculate ca spicu și încovoĭate în jos, numit și bursoacă, costreĭ, dughie, mohor și meĭ păsăresc (setária itálica saŭ panicum itálicum). – Și părinc (Trans. Bc.), parinc (Trans.), părîng (Munt. CL. 1910, 316), pering (Cov.), perunc (Bc.), perung (Mold. sud). Vechĭ și păninc.
27. [Scriban] părîng, V. păring.
28. [Scriban] períng, V. păring.
29. [Scriban] perúnc și perúng, V. păring.
30. [DOOM 3] părâng (plantă) s. m.
31. [DOOM 2] părâng (plantă) s. m.
32. [DMLR] parînc (= părîng) s. m. (pl. parînci)
33. [DE] PARÂNG, Munții ~, masiv muntos în Carpații Meridionali, limitat de defileul Jiului (la V), depr. Petroșani (NV), m-ții Șureanu și Lotru (N și NE), valea Oltețului (E) și Subcarpații Olteniei (S). Alcătuit din roci cristalino-mezozoice (micașisturi, amfibolite, calcare cristaline, cuarțite, șisturi gnaisice, cloritoase, filitoase și grafitoase, iar pe rama sudică calcare în care au fost sculptate cheile Oltețului și Galbenului). Mare nod orohidrografic a cărui culme principală, extinsă pe direcție E-V, este dominată de numeroase vârfuri delimitate de versanți abrupți: Parângu Mare (2.519 m, alt. max. a masivului), Mohoru (2.337 m), Păpușa (2.136 m), Cîrja (2.405 m) ș.a. Relief de tip alpin, cu trei complexe de suprafețe de nivelare, etajate la diferite alt. (Gornovița, Râu Șes, Borăscu) și urme glaciare (căldări și lacuri, custuri, văi și morene glaciare). Climă montană, cu precipitații abundente și vânturi predominante dinspre vest. Pajiști alpine și vegetație subalpină, versanți cu păduri de conifere și fag. Străbătut de șoseaua Novaci-Oașa-Sebeș. Teleferic. Importante obiective turistice (vf. Parângu Mare, stațiunea Rânca, Lacul Gâlcescu, Rezervația botanică Parângu Mic, cu raritatea floristică Potentilla haynaldiana etc.).
34. [DLRLV] PĂNINC s. n. v. păring.
35. [DLRLV] PĂRING s.m. (Mold., Ban.) Mei. A: Au scos de pogonul de păpușoiu și de părincu ce-l făce oameni cu sapeli pen curături să nu moară de foame. NECULCE. ◊ Fig. [Istoricul] cînd culeage istoria ... trebuie să pomenească și să dovedească de unde au cules acealea, ce el samănă, ... că aceasta nefăcînd, nu grîu, nu săcară, nu o altă sămînță adevărată, ce zizanie și păring din sine născut și plodit va sămăna. CANTEMIR., HR. C: Penink. Panicum. AC, 359. // B: Păinichiu. ST. LEX., 296. Variante: păinichiu (ST. LEX., 296), păninc (AC, 359), părinc (CANTEMIR, HR.). Etimologie: lat. panicum. Cf. m ă l a i (1).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL