1. [DEX '09] OXALURIE, oxalurii, s. f. (Med.) Prezență a oxalaților în urină; cantitate de oxalați prezentă în urină. – Din fr. oxalurie.
2. [MDA2] oxalurie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr oxalurie] (Med) 1 Prezență a oxalaților în urină. 2 Cantitate de oxalați în urină.
3. [DN] OXALURIE s.f. (Med.) Prezența oxalaților în urină. [Gen. -iei. / < fr. oxalurie].
4. [MDN '00] OXALURIE s. f. prezența excesivă a acidului oxalic în urină. (< fr. oxalurie)
5. [DETS] OXAL-, v. OXALO-. □ ~emie (v. -emie), s. f., prezența oxalaților în sînge; ~urie (v. -urie), s. f., prezența oxalaților în urină.
6. [DE] OXALURÍE (< engl.) s. f. Prezența în urină a acidului oxalic, mai ales sub formă de săruri de calciu. Concentrația normală la om este sub 50 mg în 24 ore; ea crește în tulburările metabolice genetice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL