1. [DEX '09] OXALEMIE, oxalemii, s. f. (Med.) Prezență a oxalaților în sânge; cantitate de oxalați prezentă în sânge. – Din fr. oxalémie.
2. [MDA2] oxalemie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr oxalémie] (Med) 1 Prezență a oxalaților în sânge. 2 Cantitate de oxalați în sânge.
3. [DN] OXALEMIE s.f. (Med.) Prezența oxalaților în sînge. [Gen. -iei. / < fr. oxalémie].
4. [MDN '00] OXALEMIE s. f. prezența acidului oxalic în sânge. (< fr. oxalémie)
5. [DETS] OXAL-, v. OXALO-. □ ~emie (v. -emie), s. f., prezența oxalaților în sînge; ~urie (v. -urie), s. f., prezența oxalaților în urină.
6. [DE] OXALEMÍE (< engl.) s. f. Prezența în sânge a acidului oxalic sau a oxalaților. Concentrația normală la om este de 2 mg la litrul de plasmă; ea crește (hiperolaxemie) în gută, astm, tulburări metabolice, ceea ce duce la infiltrarea difuză a oxalaților în țesuturi (oxaloză).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL