Definiție și ce înseamnă otăvitură

1. [MDA2] otăvitură sf [At: ALR H/102 / Pl: ? / E: otăvi + -tură] 1 (Reg) Iarbă care crește din nou după ce a fost cosită sau păscută. 2 Otavă (3).

2. [DAR] otăvitură s.f. (reg.) iarbă crescută după cosit sau păscut. 2. grâu răsărit din semințe scuturate la seceriș.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] osianesc, ~ă a [At: DN3 / P: ~si-a~ / S și: (îvr) ossi~ […]
1. [DEX '09] OSIANIC, -Ă, osianici, -ce, adj. Care aparține lui Ossian ori seamănă cu […]
1. [DEX '09] OSIANISM s. n. Caracter, atmosferă (melancolică) proprie poemelor osianice; imitație a poemelor […]
[DE] OSSIETZKY [osi:étski], Carl von (1889-1938), publicist german. În săptămânalul politic-cultural „Die Weltbühne”, pe care […]
[DE] OSTADE [ostá:də], Adriaen van (1610-1685), pictor și gravor olandez. Discipol al lui F. Hals. […]
1. [MDA2] ostafcă sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) ~ască, ~așcă, ~avcă, (reg) […]
[DAR] ostaftcă s.f. (înv.) 1. retragere din armată. 2. permisie. 3. plată. Sursă: DEX online […]
[DE] OSTAIJEN [ostá:jə], Paul van (1896-1928), poet begian de limbă flamandă. Inițiator al liricii expresioniste […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro