Definiție și ce înseamnă ostropiel

1. [CADE] OSTROPIEL (pl. -eluri), Mold. OSTROPĂȚ (pl. -ățuri) sn. 🍽 Mîncare pregătită din vînat în spec. de iepure sau din pui cu oțet și usturoiu: aveam poftă să mănînc un ostropăț de iepure (ALECS.); apoi vom cina cu un ostropăț de iepure (NEGR.); Costachi bucătarul care nimerea foarte bine sarmalele, ihnelele, ostropățurile (I.-GH.).

2. [Scriban] ostropăț (est) n., pl. ețe și ățurĭ, și ostropĭél (vest) n., pl. e (vsl. *ostropĭcĭ, d. ostrŭ, ascuțit, aspru, acru; sîrb. ostika, oțet). Mîncare de puĭ cu sos de oțet, usturoĭ și făină.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] politnic sm [At: (a. 1800) IORGA, S. D. XVI, 17 / Pl: ~ici […]
1. [DEX '09] POLITOLOG, -Ă, politologi, -e, s. m. și f. (Rar la f.) Specialist […]
1. [DEX '09] POLITOLOGIC, -Ă, politologici, -ce, adj. Referitor la politologie, de politologie. – Din […]
1. [DEX '09] POLITOLOGIE s. f. Ramură a științelor sociale care studiază activitățile, relațiile, instituțiile […]
1. [MDA2] politom, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr polytome] […]
1. [DEX '09] POLITOMIE s. f. (Log.; rar) Diviziune în mai multe părți a unui […]
1. [DEX '09] POLITONAL, -Ă, politonali, -e, adj. (Muz.) Referitor la politonalitate, de politonalitate. – […]
1. [DEX '09] POLITONALISM s. n. Combinație simultană de elemente melodice care aparțin unor tonalități […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro