1. [MDA2] osfinti [At: PRAV. GOV. / V: (reg) ~nți, osinți / Pzi: ~nțesc / E: slv освѧтити] 1-2 vti A proteja. 3-4 vti A ajuta (1). 5 vt A binecuvânta (1).
2. [MDA2] osfinți v vz osfinti
3. [MDA2] osinți v vz osfinti[1]
4. [Scriban] osfintésc v. intr. (vsl. *o-sŭ-vĭetovati supt infl. luĭ osfințesc? V. sfat). Vechĭ. Asist, ajut: a osfinti cuĭva.
5. [Scriban] osfințésc, V. sfințesc.
6. [Scriban] 1) sfințésc v. tr. (d. sfînt orĭ vsl. sventiti). Prefac în sfînt, santific, divinizez: a sfinți un martir. Consacrez, inaugurez pin sfeștanie: a sfinți o biserică. V. refl. Mă divinizez: sfințească-se numele tăŭ. Fam. Mă închin la biserică: ne-am sfințit și noĭ! Mă procopsesc, ajung în rîndu oamenilor: hoțu fură, dar tot nu se sfințește. Omu sfințește locu, omu harnic înfrumusețează orĭ-ce loc. – Vechĭ și osf- (vsl. osv-), sfintesc, sfențesc și sfentesc.
7. [DER] osfinți (-țesc, -it), vb. – A aghesmui. Sl. osvętiti „a sacrifica” (Tiktin), cf. sfînt. Sec. XVII, înv. E dubletul lui osfestui, vb. (a aghesmui), înv., din bg. osveštavam; și poate a lui osfinti, vb. (a asista, a ajuta), înv.
8. [D.Religios] osfinți, osfințesc vb. IV Tranz. (Înv.) A binecuvânta, a blagoslovi, a sfinți. [Var.: osfinti vb. IV] – Din sl. osvetiti.
9. [DAR] osfinti, osfintesc, vb. IV (înv.) a ajuta, a acorda asistență.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL