1. [DEX '09] OSEINĂ s. f. Substanță organică din clasa proteinelor, care formează partea organică a oaselor. – Din fr. osséine.
2. [MDA2] oseină sfs [At: SCRIBAN, D. / E: fr osséine] Substanță organică din clasa proteinelor, care se găsește în oase, fiind constituentul principal al acestora, în țesutul celular al pielii și al cartilajelor.
3. [CADE] *OSEINĂ sf. 🫀 Materia organică azotată din oase în care sînt infiltrate substanțele minerale (carbonați și fosfați de calciu) [fr.].
4. [DLRLC] OSEINĂ s. f. Substanță organică din clasa proteinelor, care se găsește în oase, în țesutul celular al pielii și al cartilajelor și care se transformă în gelatină prin fierbere îndelungată cu apă. Țesutul osos constă din două feluri de substanțe: dintr-o substanță organică, elastică, așa-numita oseină, și dintr-o masă dură. ANATOMIA 132.
5. [DN] OSEINĂ s.f. (Biol.) Proteină care se găsește în oase, în piele și în cartilaje. [Pron. -se-i-. / < fr. osséine].
6. [MDN '00] OSEINĂ s. f. proteină în oase, în piele și cartilaje. (< fr. osséine)
7. [Scriban] *oseínă f. (d. lat. os, ossis, os) și osteínă f. (d. vgr. ostéon). Șt. nat. Substanța care formează țesătura celulară a peliĭ și cartilaginilor.
8. [DOOM 3] oseină s. f., g.-d. art. oseinei
9. [DOOM 2] oseină s. f., g.-d. art. oseinei
10. [DE] OSEÍNĂ (< fr. {i}; {s} lat. os „os”) s. f. Scleroproteină de tipul colagenului, secretată de osteoblaste, care constituie partea organică a osului. Reprezintă c. 30% din greutatea osului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL