1. [DEX '09] ORIZONTAL, -Ă, orizontali, -e, adj. (Despre o dreaptă sau un plan; p. ext. despre direcția unei mișcări) Care are o poziție perpendiculară pe verticala unui loc. ♦ (Substantivat, f.) Dreaptă care este într-o astfel de poziție. – Din fr., germ. horizontal.
2. [MDA2] horizontal, ~ă a vz orizontal
3. [MDA2] orizontal, ~ă [At: ASACHI, G. 50v / V: (înv) h~ / Pl: ~i, ~e / E: fr horizontal, ger horizontal] 1 a Perpendicular pe verticala unui loc. 2 sf (Mat) Dreaptă perpendiculară pe verticala unui loc.
4. [CADE] *ORIZONTAL I. adj. Paralel cu orizontul: poziție ~ă; plan ~, linie ~ă, perpendicular(ă) pe verticală. II. ORIZONTALĂ (pl. -le) sf. 📐 Ori-ce linie situată într’un plan orizontal sau paralelă cu acest plan [fr.].
5. [DLRLC] ORIZONTAL, -Ă, orizontali, -e, adj. (În opoziție cu vertical, despre o dreaptă sau un plan) Paralel cu suprafața liberă a unui lichid în stare de imobilitate. O rețea de galerii, perfect orizontale, străbate toată mina. BOGZA, Ț. 63. ◊ (Adverbial) Mergem orizontal un fragment de galerie. BOGZA, Ț. 62. ◊ (Substantivat) Totul e turtit, așezat, contopit în orizontala cîmpiei deasupra căreia... e o lume necunoscută. BOGZA, C. O. 385.
6. [DN] ORIZONTAL, -Ă adj., s.f. (Dreaptă, plan) paralel(ă) cu suprafața unui lichid în echilibru. [Cf. fr., germ. horizontal].
7. [MDN '00] ORIZONTAL, -Ă I. adj. s. f. (dreaptă, plan) paralel cu suprafața unui lichid în echilibru. II. adj. referitor la orizont (1). (< fr., germ. horizontal, germ. Horizont, it. orizonte)
8. [Șăineanu, ed. VI] orizontal a. paralel cu orizontul: linie orizontală.
9. [Scriban] *orizontál, -ă adj. (fr. horizontal). Paralel orizontuluĭ, ca suprafața apelor line: plan orizontal. Perpendicular uneĭ direcțiunĭ care reprezintă convențional verticala: a scrie în rîndurĭ orizontale. Adv. În mod orizontal.
10. [DOOM 3] +orizontală (poziție; dreaptă) s. f., g.-d. art. orizontalei; pl. orizontale
11. [DOOM 3] orizontal adj. m., pl. orizontali; f. orizontală, pl. orizontale
12. [DOOM 2] orizontal adj. m., pl. orizontali; f. orizontală, pl. orizontale
13. [IVO-III] orizontal.
14. [Argou] a sta la orizontală expr. a se culca, a se întinde, a se odihni în pat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL