1. [DEX '09] OPIOMANIE, opiomanii, s. f. Abuz de opiu; intoxicație cronică, provocată prin obișnuința de a consuma opiu. [Pr.: -pi-o-] – Din fr. opiomanie.
2. [MDA2] opiomanie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr opiomanie] Abuz de opiu (2).
3. [DEX '98] OPIOMANIE, opiomanii, s. f. Abuz de opiu; obișnuința de a consuma opiu. [Pr.: -pi-o-] – Din fr. opiomanie.
4. [DN] OPIOMANIE s.f. Abuz de opiu. [Gen. -iei. / < fr. opiomanie].
5. [MDN '00] OPIOMANIE s. f. obișnuință de a consuma opiu; intoxicație cu opiu. (< fr. opiomanie)
6. [DOOM 3] opiomanie (desp. -pi-o-) s. f., art. opiomania, g.-d. art. opiomaniei; pl. opiomanii, art. opinomaniile (desp. -ni-i-)
7. [DOOM 2] opiomanie (-pi-o-) s. f., art. opiomania, g.-d. art. opiomaniei; pl. opiomanii, art. opinomaniile
8. [DETS] OPIO- „opiu”. ◊ gr. opion „suc de mac” > fr. opio-, germ. id., it. id. > rom. opio-. □ ~fagie (v. -fagie), s. f., toxicomanie provocată de consumul de opiu; ~manie (v. -manie), s. f., deprindere morbidă de a consuma opiu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL