1. [DEX '09] ONCTUOZITATE s. f. 1. (Livr.) Faptul de a fi onctuos. ♦ Proprietate a unui lubrifiant de a adera la suprafețele a două piese care alunecă una peste alta cu presiune, asigurând ungerea lor. 2. Fig. Atitudine, comportare mieroasă, insinuantă. [Pr.: -tu-o-] – Din fr. onctuosité.
2. [MDA2] onctuozitate sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 78 / P: ~tu-o~ / V: (înv) un~ / S și: ~osi~ / E: fr onctuosité] 1 Purtare mieroasă. 2 Insinuare. 3 Proprietate a unui lubrifiant de a adera la suprafețele a două piese care alunecă una peste alta cu presiune, asigurând ungerea lor.
3. [DEX '98] ONCTUOZITATE s. f. 1. Faptul de a fi onctuos. ♦ Proprietate a unui lubrifiant de a adera la suprafețele a două piese care alunecă una peste alta cu presiune, asigurând ungerea lor. 2. Fig. Atitudine, comportare mieroasă, insinuantă. [Pr.: -tu-o-] – Din fr. onctuosité.
4. [DLRLC] ONCTUOZITATE s. f. 1. Faptul de a fi onctuos (1). 2. Proprietatea unui lubrifiant de a se interpune ca film subțire între piese care alunecă una peste alta cu presiune, asigurînd ungerea lor. – Pronunțat: -tu-o-.
5. [DN] ONCTUOZITATE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este onctuos, faptul de a fi onctuos; atitudine, comportare insinuantă. 2. (Tehn.) Calitatea unui lubrifiant de a se menține continuu între două suprafețe care alunecă una peste alta sub presiune mare. [Pron. -tu-o-. / cf. fr. onctuosité].
6. [MDN '00] ONCTUOZITATE s. f. 1. faptul de a fi onctuos (2); atitudine, comportare insinuantă. 2. (tehn.) calitate a unui lubrifiant de a se menține continuu între două suprafețe care alunecă una peste alta sub presiune. (< fr. onctuosité)
7. [MDA2] unctuozitate sf vz onctuozitate
8. [DOOM 3] onctuozitate (livr.) (desp. onc-tu-o-) s. f., g.-d. art. onctuozității
9. [DOOM 2] onctuozitate (livr.) (onc-tu-o-) s. f., g.-d. art. onctuozității
10. [DLR - tomul X] ONCTUOZITATE s. f. 1. Faptul de a fi onctuos (2); insinuare. Cu pompa se înlocuiește ceea ce nu poate stîrni cuvîntul evangelic, cu toată unctuositatea lui. CODRU-DRĂGUȘANU, c. 78. Aproba tocmai din cap, zîmbind cu onctuozitate episcopală. CĂLINESCU, c. 58. 2. Proprietate a unui lubrifiant de a adera la suprafețele a două piese care alunecă una peste alta cu presiune, asigurînd ungerea lor. cf. DL, DM, DER. – Pronunțat: -tu-o-. – Scris și: onctuositate. – Și: (învechit) unctuozitate s. f. – După fr. onctuosité.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL