1. [MDA2] oclei sm vz uclei
2. [DLRLC] OCLEI s. m. v. uclei.
3. [Scriban] ocléĭ și ucléĭ m., pl. tot așa (pol. oklej, rus. ŭkléĭa, ung. ökle, a. î.). Dun. Obleț (peștișor): Cine n’a mîncat ocleĭ proaspăt, nu știe ce e bun pe lume (Prov.).
4. [MDA2] ocleie sf vz uclei
5. [MDA2] uclei sm [At: DAME, T. 127 / V: oc~, ocleie sf / Pl: ~ / E: bg оклей, rs уклея] (Iht; reg) Obleț (Alburnus alburnus).
6. [CADE] UCLEIU sm. 🐟 = OBLEȚ [comp. OCLEIU].
7. [DLRLC] UCLEI, uclei, s. m. (Iht.; regional) Obleț. – Variantă: oclei s. m.
8. [Șăineanu, ed. VI] ocleiu m. 1. pește de mărimea unei sardele și de un gust delicios; 2. numele dobrogean al oblețului. [Pol. OKLEĬ].
9. [Scriban] ucléĭ, V. ocleĭ.
10. [DOOM 3] uclei (reg.) (desp. u-clei) s. m., pl. uclei, art. ucleii
11. [DOOM 2] uclei (reg.) (u-clei) s. m., pl. uclei, art. ucleii
12. [DER] oclei (-i), s. m. – Obleț (Alburnus lucidus). Pol. oklej, rus. ukleja (Tiktin).
13. [DAR] oclei, oclei, s.m. (reg.) pește de apă dulce; obleț.
14. [DLR - tomul X] OCLEl s. m. v. uclei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL