1. [DEX '09] OBSCURAT, -Ă, obscurați, -te, adj. Care a devenit obscur; obscurizat. – V. obscura.
2. [MDA2] obscurat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: obscura] 1-5 Care a devenit obscur (1, 3-4, 6-7).
3. [DEX '09] OBSCURA, obscurez, vb. I Tranz. 1. A face să devină obscur (1); a întuneca. 2. A face să devină neclar, greu de priceput, de neînțeles. – Din obscur.
4. [MDA2] obscura [At: DN3 / Pzi: ~rez / E: obscur] 1 vt A face obscur (1) Si: a obscuriza. 2-3 vtr A (se) întuneca.
5. [DEX '98] OBSCURA, obscurez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină obscur (1); a întuneca. 2. A face să devină neclar, greu de priceput, de neînțeles. – Din fr. obscur.
6. [DN] OBSCURA vb. I. tr., refl. A face obscur; a (se) întuneca. [Cf. it. obscurare].
7. [MDN '00] OBSCURA vb. tr. 1. a face să devină obscur; a întuneca. 2. a face să devină neclar. (< it. obscurare)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL