[DE] OBRECHT [ó:breht], HJacob (Iacobus Hobertus) (c. 1450-1505), compozitor flamand. Considerat unul dintre cei mai mari maeștri ai polifoniei. Creație (din care s-au păstrat 88 de lucrări) bazată pe un acut simț melodic, pe claritatea armonică, pe stăpânirea tehnicii contrapunctului. Mise, motete și compoziții profane pentru voce („30 de cântece pe texte franceze”); tabulaturi pentru laută.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL