Definiție și ce înseamnă oareșicine

1. [DEX '09] OAREȘICINE pron. nehot. (Pop.) Oarecine. – Oare + și + cine.

2. [MDA2] oareșicine pnh [At: GCR II, 123/40 / P: oa-reși~ / E: oare1 + și + cine] (Înv) 1 Unul. 2 Careva.

3. [DLRLC] OAREȘICINE pron. nehot. v. oarecine.

4. [DEX '09] OARECINE pron. nehot. (Înv. și reg.) Cineva, unul; careva; oareșicine. – Oare + cine.

5. [MDA2] oarcine pnh, anh vz oarecine

6. [MDA2] oarecine [At: PSALT. HUR. 74v/10 / V: (înv) oreac~, or~, var~, (reg) oaric~, oarc~, vo~ / A și: oarecine / G-D: oarecui și (rar, af) oareicine / E: oare1 + cine] 1 pnh (Îrg) Cineva. 2 pnh (Înv; îs) Alt ~ Altcineva. 3 pnh Oricine. 4 anh (Înv) Anumit.

7. [MDA2] oaricine anh, pnh vz oarecine

8. [MDA2] oreacine anh, pnh vz oarecine

9. [MDA2] orecine anh, pnh vz oarecine

10. [MDA2] varecine pnh, anh vz oarecine

11. [CADE] OARE-CINE, OAREȘI-CINE pron. nedef. Cineva, un om oare-care: am auzit că oare-cine s’ar fi lăudat... că el ar fi ucis pe balaur (ISP.) [o a r e2 + (și+) cine].

12. [DEX '98] OARECINE pron. nehot. (Înv. și reg.) Cineva, unul; careva; oareșicine. – Oare + cine.

13. [DLRLC] OARECINE pron. nehot. (învechit și regional) Cineva. Hai, hai, hai, bădiță, bine, Tu mai ai pe oarecine! – Ba eu, mîndră m-oi jura De mai am pe cineva. MARIAN, S. 31. – Variantă: oareșicine (pronunțat oa-reși-) pron. nehot.

14. [Scriban] oare-cíne, pron. indefinit uzitat fără subst. Vechĭ. Cineva, orĭ-care ar fi, oare-care: a venit oare-cine, un oare-cine.

15. [DOOM 3] oareșicine (înv., pop.) (desp. -reși-) pr., g.-d. oareșicui

16. [DOOM 2] oareșicine (înv., pop.) (-reși-) pr., g.-d. oareșicui

17. [DOOM 3] oarecine (cineva) (înv., reg.) pr., g.-d. oarecui

18. [DOOM 2] *oare cine adv. + pr. ( ~ știe?)

19. [MDO] oarecine

20. [IVO-III] oarecine, oarecui gen.

21. [DRAM 2021] oarecíne, pron. neh. (reg.) Cineva, careva: „...că dacă iei brăcinariul de la oarecine...” (Papahagi, 1925: 319). – Din oare + cine (MDA).

22. [DRAM 2015] oarecine, pron. neh. – (reg.) Cineva, careva: „...că dacă iei brăcinariul de la oarecine...” (Papahagi, 1925: 319). – Din oare + cine (DEX, MDA).

23. [DLR - tomul X] OAREȘICINE pron. nehot. (Învechit) Cineva, unul; careva. Geana stîngă de [desupt de să va] clăti, oareșcini de rău te va g[răi] (a. 1779). GCR II, 123/40, cf. DDRF. – Pronunțat: oa-reși-. – Oare1 + și + cine.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DE] OPPERT, Jules (1825-1905), filolog francez de origine germană. Stabilit în Franța (1847). Prof. la […]
[DE] OPPOLZER [ópoltsər], Theodor von (1841-1886), astronom și matematician austriac. Prof. univ. la Viena. A […]
[DE] OPRESCU, George (1881-1969, n. Câmpulung), istoric, critic și colecționar de artă român. Acad. (1948), […]
[DE] OPRIȘOR, com. în jud. Mehedinți, situată în zona de contact a Câmpiei Blahniței cu […]
[DE] OPRIȚA, Constantin (n. 1916, sat Noapteșa, jud. Mehedinți), olar român. Lucrează vase din ceramică […]
[DE] OPROIU, Ecaterina (n. 1930, Vulcana, jud. Argeș), publicist, dramaturg și critic de film român. […]
1. [DEX '09] OPTA, optez, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „pentru”) A […]
[DE] OPTIMISCESKAIA, peșteră formată în gips, situată în pod. Volîno-Podolic (Ucraina), în bazinul râului Nicilava, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro