1. [MDA2] orghidan [At: VICIU, GL. / Pl: ~i / V: (reg) h~ / E: nct] 1 sm (Reg) Băiat ajuns în faza pubertății, care n-a intrat încă în rândul feciorilor la joc Si: flăcăiandru. 2 sm Fecior care se duce în alt sat la joc. 3 am (Trs; îs) Prunc horghidan Tânăr. 4 am (Îas) Holtei. 5 sm (Buc) Om înalt.
2. [DE] ORGHIDAN, Constantin (1874-1944, n. București), inginer și colecționar român. M. de onoare al Acad. (1942). Administrator general al Uzinelor de la Reșița, președinte al Camerei de Comerț și Industrie din București. Membru al Societății numismatice române (din 1924). Pasionat colecționar, a reușit să adune 10.167 de piese (8.025 monede grecești, romane, bizantine, medievale, moderne și contemporane, medalii, sigilii, pietre gravate, obiecte de arheologie, camee – între care „Cameea Orghidan” de dimensiuni impresionante), colecție donată Acad. Române.
3. [Onomastic] Orghidan v. Gheorghie IV D 7.
4. [Onomastic] Orghidan v. Horga I 7, II.
5. [Onomastic] ORGHIDAN b. ard., după N. Drăganu, format din magh. vergödö „svîrcolit” + -an (Dr III 1080), v. și Bogrea (ib. p. 1087). 1. – fam. brașoveană. 2. Horghidanul, Radul din Cerașu 1676 (Drj 39, 44) zis și Radu al Horghedanului (ib 55) din 1664, Horgadănița, Neaga (Cat mold II). Forma cu h ar înlesni explicarea din Horga + Dan, sau < Horghe (< Gorghe) + Dan. V. și Horga II 7.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL