1. [MDA2] năstimeală sf [At: CIAUȘIANU, V. 182 / Pl: ~eli / E: năstimi + -eală] 1 (Olt) Călăuzire. 2 Povățuire.
2. [DAR] năstimeală s.f. (reg.) 1. (despre plante) răsărire, ivire din pământ. 2. (despre boli) apariție, ivire. 3. (despre copii) creștere, dezvoltare.
3. [DLR - tomul X] NĂSTIMEALĂ s. f. (Prin nord-estul Olt.) Faptul de a se năstimi (1); (regional) năstimire. Cf. ciaușanu, v. 182. - Năstimi + suf. -eală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL