1. [DEX '09] NĂSIPIȘ s. n. v. nisipiș.
2. [MDA2] năsipiș sn vz nisipiș
3. [DEX '09] NISIPIȘ, nisipișuri, s. n. (Rar) Loc acoperit cu nisip (1); (colectiv) cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc. [Var.: (reg.) năsipiș s. n.] – Nisip + suf. -iș.
4. [MDA2] năsâpiș sn vz nisipiș
5. [MDA2] nisipiș sn [At: BELDIMAN, N. P. II, 171 / V: (reg) năs~, năsâp~ / Pl: ~uri / E: nisip + -iș] 1 Întindere acoperită cu nisip (1) Si: (pop) nisipiște (1). 2 Nisip îngrămădit într-un loc Si: (pop) nisipiște (2).
6. [CADE] NISIPIȘ, ❍NĂSIPIȘ (pl. -ișuri) sn. Suprafață, întindere mare acoperită cu nisip.
7. [DEX '98] NISIPIȘ, nisipișuri, s. n. Loc acoperit cu nisip (1); (colectiv) cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc. [Var.: (reg.) năsipiș s. n.] – Nisip + suf. -iș.
8. [DLRLC] NISIPIȘ, nisipișuri, s. n. Loc acoperit cu nisip. Uraganu-acum aleargă pîn’ce caii lui îi crapă Și în Nil numai deșertul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste cîmpii cei odată înfloriți. EMINESCU, O. I 45. (În forma năsipiș) Copiii petreceau la un loc. Se scăldau la năsipișuri, în apa domoală. SADOVEANU, O. VIII 135. – Variantă: (regional) năsipiș s. n.
9. [Șăineanu, ed. VI] nisipiș n. loc nisipos: deșertul nisipișul și-l adapă EM.
10. [Scriban] nisipíș n., pl. urĭ. Loc nisipos.
11. [DOOM 3] nisipiș (rar) s. n., pl. nisipișuri
12. [DOOM 2] nisipiș (rar) s. n., pl. nisipișuri
13. [DLR - tomul X] NĂSIPlȘ s. n. v. nisipiș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL