1. [DEX '09] NĂSIPIT, -Ă adj. v. nisipit.
2. [MDA2] năsipit, ~ă a vz nisipit
3. [DEX '09] NISIPIT, -Ă, nisipiți, -te, adj. (Rar) Nisipos. [Var.: (reg.) năsipit, -ă adj.] – Din nisip.
4. [MDA2] nasâpi v vz nisipi
5. [MDA2] nasipit[1], ~ă a vz nisipit
6. [MDA2] năsăpi v vz nisipi
7. [MDA2] năsâpi[1] v vz nisipi
8. [MDA2] năsipi v vz nisipi
9. [MDA2] nisipat, ~ă a vz nisipit
10. [MDA2] nisipi [At: DDRF / V: nasâp~, năsăp~, năsâp~, năs~ / Pzi: ~pesc / E: nisip] 1 vt (Reg) A acoperi cu nisip (1) sau cu pământ. 2 vt (Mol) A umple partea din interior a unei case în construcție cu nisip (1) sau cu pământ până la nivelul dușumelei. 3 vt (Îvr) A curăța de nisip (1). 4 vr (Reg) A se preface în nisip (1) Si: a se măcina, a se pulveriza. 5 vr (Reg) A se surpa.
11. [MDA2] nisipit, ~ă [At: AR (1830), 32/22 / V: (reg) ~pat, nas~, năs~ / Pl: ~iți, ~e / E: nisipi] 1-3 a (Rar) Nisipos (1-3). 4 a (Reg) Brodat cu un punct de broderie mărunt. 5 sn Punct folosit la o broderie măruntă, făcută pe pieptul și pe mânecile cămășilor țărănești.
12. [CADE] NISIPI, NĂSIPI (-pesc) l. vb. tr. A acoperi cu nisip. II. vb. refl. A se preface în nisip, a se măcina, a se pulveriza: Piatra se năsipește Și cît lumea nu trăește (MAR.).
13. [CADE] NISIPIT, NĂSIPIT adj. p. NISIPI: Lungi pustiuri năsipite (ALECS.).
14. [DLRLC] NĂSĂPI[1] vb. IV v. nisipi.
15. [DLRLC] NĂSIPI vb. IV v. nisipi.
16. [DLRLC] NISIPI, nisipesc, vb. IV. 1. Tranz. (Rar) A acoperi cu nisip, a astupa cu nisip. (Cu pronunțare regională) Principele ascunse mai întăi coroana sa... într-o fîntînă și, după ce o năsăpi, luă cu ai săi refugiul spre munții Carpați. ȘEZ. III 171. 2. Refl. A se preface în nisip, a se măcina, a se pulveriza. (Atestat în forma năsipi) Că piatra se năsipește Și cît lumea nu trăiește! MARIAN, S. 238. – Variantă: (regional) năsipi vb. IV.
17. [DLRLC] NISIPIT, -Ă, nisipiți, -te, adj. Acoperit cu nisip; nisipos. Apa limpede s-a adunat într-o albie mai largă, săpată, prunduită, nisipită și peste apa limpede ca lacrima se apleacă sălcii pletoase. SADOVEANU, O. III 242. – Variantă: (regional) năsipit,-ă (ALECSANDRI, P. III 362) adj.
18. [DLRM] NĂSIPI vb. IV. v. nisipi.
19. [DLRM] NISIPI, nisipesc, vb. IV. 1. Tranz. (Rar) A acoperi, a astupa cu nisip. 2. Refl. A se preface în nisip; a se măcina, a se pulveriza. [Var.: (reg.) năsipi vb. IV] – Din nisip.
20. [Șăineanu, ed. VI] nisipì v. a acoperi cu nisip: prin drumuri nisipite AL.
21. [Scriban] înisipéz v. tr. (d. nisip). Bag în nisip (o corabie). – Și înisipesc saŭ nis-. V. înomolesc, troĭenesc.
22. [Scriban] năsîpésc v. tr. (d. năsîp). Mold. nord. Pomostesc.
23. [Scriban] nisipésc v. tr. (d. nisip). Prefac în nisip. Acoper cu nisip orĭ bag în nisip o corabie (V. înisipez). Est. Bătăturesc pămîntu în prejuru uneĭ case. V. înomolesc.
24. [DOOM 3] nisipit (rar) adj. m., pl. nisipiți; f. nisipită, pl. nisipite
25. [DOOM 2] nisipit (rar) adj. m., pl. nisipiți; f. nisipită, pl. nisipite
26. [DAR] nisipi, nisipesc, vb. IV (reg.) 1. a acoperi, a astupa cu nisip sau cu pământ pînă la dușumea. 2. (înv.) a curăța de nisip. 3. (refl.) a se preface în nisip, a se măcina, a se pulveriza; a se surpa.
27. [DLR - tomul X] NĂSIPlT, -Ă adj. v. nisipit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL