1. [MDA2] năiemnicie sf [At: CORESI, EV. 28 / Pl: ~ii / E: năiemnic + -ie] (Îvr) 1 Slujbă a năiemnicului. 2 Calitate de năiemnic.
2. [DAR] năiemnicie, s.f. (înv.) slujba năiemnicului, calitatea de năiemnic; năimeală.
3. [DLR - tomul X] NĂIEMNICIE s. f. (Învechit, rar) Slujba năiemnicului, calitatea de năiemnic. v. năimeală (2). Trei chipure-s amu ce se spăsesc: lucrarea și năiemniciia și feciorul cela bunul. coresi, ev. 28, cf. 307. – Năiemnic + suf. -ie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL