1. [MDA2] năglag sn [At: CHEST. II, 86/223 / V: ~lac, ~lad, ~laj / Pl: ? / E: cf năglad] (Trs; Buc) Pământ galben.
2. [DLRLC] NĂGLAG s. n. Pămînt argilos (lut) muiat cu apă și frămîntat cu picioarele (uneori amestecat cu paie), din care se fac pereții construcțiilor rurale de la șes, fie direct, fie sub formă de cărămizi (chirpici).
3. [MDA2] năglac sn vz năglag
4. [MDA2] năglad sn vz năglag
5. [MDA2] năglaj sn vz năglag
6. [DOOM 3] năglag (reg.) (desp. nă-glag) s. n.
7. [DOOM 2] năglag (reg.) (nă-glag) s. n.
8. [DAR] năglag s.n. (reg.) pământ galben.
9. [DLR - tomul X] NĂGLAG s. n. (Prin Transilv. și Bucov.) Pămînt galben. Cf. chest. ii 86/233, 275, 288, 314, 331, 139/330. Bate [casa] cu năglac. alr ii/i h 239/235. – Și: năglac, năglad (coman, gl., chest. ii 86/314), năglaj (chest. ii 86/331, 139/330, Mat. DIALECT. I, 82) s. n. – Etimologia necunoscută. Cf. năglod.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL