1. [DRAM 2021] năbálă, năbale, s.f. (reg.) Ființă monstruoasă. – În relație cu bală „monstru, fiară”, prin contaminare cu namilă „uriaș”.
2. [DRAM 2015] năbală, năbale, s.f. – (reg.) Arătare, ființă monstruoasă: „...nici Omu Apei, nici Fata Pădurii și nici un fel de năbăliță nu mai umblă” (Bilțiu 1979: 161; Oncești). – În relație cu bală „monstru, fiară”, prin contaminare cu namilă „uriaș”.
3. [DRAM] năbală, năbale, s.f. – Arătare, ființă monstruoasă: „... nici Omu Apei, nici Fata Pădurii și nici un fel de năbăliță nu mai umblă” (Bilțiu 1979: 161; Oncești). – În relație cu bală „monstru, fiară”, prin contaminare cu namilă „uriaș”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL