1. [DLRLC] NUVELISTICĂ s. f. Totalitatea nuvelelor (unui scriitor, ale unei epoci, ale unei literaturi). Nuvelistica lui Rebreanu fixează momente și din viața orașului. V. ROM. noiembrie 1953, 284.
2. [DN] NUVELISTICĂ s.f. Totalitatea nuvelelor unui scriitor, ale literaturii unei epoci etc. [Gen. -cii. / cf. germ. Novellistik].
3. [DEX '09] NUVELISTIC, -Ă, nuvelistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține nuvelei (1), privitor la nuvelă; de nuvelă. 2. S. f. Totalitatea nuvelelor (1) unui scriitor, ale unei epoci, ale unei literaturi etc. – Nuvelist + suf. -ic.
4. [MDA2] novelistic, ~ă a vz nuvelistic
5. [MDA2] nuvelistic, ~ă [At: MAIORESCU, CR. III, 6 / V: (asr) nov~ / Pl: ~ici, ~ice / E: nuvelist + -ic] 1 a Care aparține nuvelei (3). 2 a Care se referă la nuvelă (3). 3 sf Totalitate a nuvelelor (3) unui scriitor, ale unei epoci sau ale unei literaturi.
6. [DLRLC] NUVELISTIC, -Ă, nuvelistici, -e, adj. Care face parte din specia genului epic numită nuvelă; de nuvelă.
7. [DN] NUVELISTIC, -Ă adj. Care aparține nuvelei, privitor la nuvelă; de nuvelă. [Cf. germ. novellistisch].
8. [MDN '00] NUVELISTIC, -Ă I. adj. referitor la nuvelă. II. s. f. totalitatea nuvelelor unui scriitor, ale unei epoci sau ale unei literaturi. (< germ. novellistisch, /II/ Novellistik)
9. [DOOM 3] nuvelistică s. f., g.-d. art. nuvelisticii
10. [DOOM 2] nuvelistică s. f., g.-d. art. nuvelisticii
11. [DOOM 3] nuvelistic adj. m., pl. nuvelistici; f. nuvelistică, pl. nuvelistice
12. [DOOM 2] nuvelistic adj. m., pl. nuvelistici; f. nuvelistică, pl. nuvelistice
13. [DLR - tomul X] NUVELISTIC, -Ă adj., s. f. 1. adj. Care aparține nuvelei (2), care se referă la nuvelă, de nuvelă. Trecem cu vederea... publicările novelistice din viața societății române. maiorescu, cr. iii, 6. Toate încercările nuvelistice ale poetului vin din epoca lui de formație. lovinescu, c. ix, 5. 2. s. f. Totalitatea nuvelelor (2) unui scriitor, ale unei epoci sau ale unei literaturi. În această precizare a tiparelor prime... stă, prin urmare, adevărata importanță a „nuvelisticei” ca și a întregei literaturi de tinerețe a lui Eminescu. lovinescu, c. x, 6. Nuvelistica lui Rebreanu fixează momente și din viața orașului. v. rom. noiembrie 1953, 284. – pl.: nuvelistici, -ce. – Și: (astăzi rar) novelistic, -ă adj. - Nuvelist + suf. -ic. – Pentru novelistic, cf. germ. novellistisch, Novellistik.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL