1. [MDA2] notărășiță sf [At: AGÂRBICEANU, A. 149 / V: ~taraș~ / Pl: ~țe / E: notarăș + -iță] (Trs) Soție de notar1 (3) Si: (reg) notăreasă (1).
2. [MDA2] notarașiță sf vz notărășiță
3. [DLR - tomul X] NOTĂRĂȘIȚĂ s. f. (Transilv.) Soție de notar1 (2); (regional) notăreasă. Doamnele, conduse de notărășița, porniră să vadă mai de aproape dansul. agIrbiceanu, a. 149, cf. 124. Doamnă notărășiță. alr ii 2 867/272. – pl.: notărășițe. – Și: notărășiță s. f. alr ii 2 867/95. – Notarăș + suf. -iță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL