1. [DEX '09] NOSTIMIOR, -OARĂ, nostimiori, -oare, adj. (Fam.) Diminutiv al lui nostim. – Nostim + suf. -ior.
2. [MDA2] nostimior, ~oară a [At: GORJAN, H. II, 121/26 / Pl: ~i, ~oare / E: nostim + -ior] 1-8 (Fam; șhp) (Destul de) nostim (2-5).
3. [CADE] NOSTIMIOR adj. dim. NOSTIM: Gogul mamii cel isteț, Nostimior ca un stigleț (ALECS.).
4. [DEX '98] NOSTIMIOR, -OARĂ, nostimiori, -oare, adj. Diminutiv al lui nostim. – Nostim + suf. -ior.
5. [DLRLC] NOSTIMIOR, -OARĂ, nostimiori, -oare, adj. Diminutiv al lui nostim. Ce nostimioară este! GORJAN, H. II 121. – Pronunțat: -mior.
6. [DOOM 3] nostimior (fam.) (desp. -mior) adj. m., pl. nostimiori; f. nostimioară, pl. nostimioare
7. [DOOM 2] nostimior (fam.) (-mior) adj. m., pl. nostimiori; f. nostimioară, pl. nostimioare
8. [DLR - tomul X] NOSTIMI OR, -OARĂ adj. (Familiar) Diminutiv al lui nostim. 1. cf. nostim (2). Ce frumusețe are această robșoară!... Ce trupșor frumușel are și ce nostimioară este! gorjan, h. ii, 121/26. Nostimioară-mi ești la stat Și nurlie la umblat. pr. dram. 158. 2. cf. nostim (3). Gogul mamii cel isteț, Nostimior ca un stigleț. alecsandri, t. 104. – pl.: nostimiori, -oare. – Nostim + suf. -ior.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL